Aproape două treimi dintre români (peste 65%) sunt total de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale.
Dintre cei care sunt în favoarea introducerii unei vârste minime de acces, aproape 34% propun pragul de 16 ani, iar 21% vor ca tinerii să aibă voie să intre pe rețelele de socializare abia după ce devin majori (după ce împlinesc 18 ani).
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VIII-a, a fost realizat în perioada 2-6 martie 2026 la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Conform barometrului, votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din urbanul mare sunt de acord cu stabilirea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale într-o proporție mai mare decât media populației.
În schimb, sunt împotriva introducerii unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale mai ales persoanele cu educație primară și locuitorii din Capitală.
În ceea ce privește stabilirea unui prag, votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din mediul privat consideră, în general, că vârsta de 16 ani ar trebui să fie cea minimă pentru accesarea rețelelor sociale.
În schimb, votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară tind să indice vârsta de 18 ani ca fiind minimă pentru accesul pe rețelele sociale.
Tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și angajații din sectorul public cred într-o proporție mai mare decât restul populației că vârsta minimă legală pentru accesul minorilor pe rețelele sociale ar trebui să fie cea de 14 ani.
„Sprijinul foarte ridicat pentru introducerea unei vârste minime indică o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului, percepută ca necesară în protejarea minorilor în spațiul digital. Diferențele apar nu asupra principiului, ci asupra nivelului de restricție, unde se disting clar orientări mai permisive în rândul grupurilor active și educate și poziții mai restrictive în rândul celor mai vârstnici și cu educație primară.
Absența unei majorități clare în jurul unei singure vârste arată că normele sociale sunt încă în formare, iar societatea nu a stabilit un reper comun privind momentul adecvat al accesului. În același timp, concentrarea percepției de vulnerabilitate asupra minorilor confirmă că această categorie este văzută drept principalul beneficiar al oricărei reglementări. Extinderea vulnerabilității și către întreaga populație sau alte grupuri sugerează o preocupare mai largă față de efectele rețelelor sociale, ceea ce poate susține măsuri de protejare mai ample decât simpla limitare de vârstă”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 2 – 6 martie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Foto: geralt / pixabay.com
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
