Câte feluri de cafea există în lume și de ce ar trebui să le cunoști

Povestea cafelei este una dintre cele mai pasionante. Este o poveste despre devotament, pasiune și precizie, dar și una plina de secrete sau acțiuni ilicite. Fără cafea, multe dimineți ar fi triste și mare parte din productivitatea adulților ar dispărea. Însă delicioasa băutură nu a fost întotdeauna privită astfel.

În secolul XVII, comerțul și consumul de cafea puteau fi pedepsite cu moartea. Culmea, se întâmpla chiar în Turcia, țară unde acum este o băutură la mare preț. Și tot în Turcia cafeaua putea fi un motiv întemeiat pentru divorț, dacă soțul nu îi putea oferi soției cantitatea necesară.

Cultura cafelei s-a răspândit în Europa tot datorită turcilor, iar obiceiul de a o bea la ibric s-a păstrat inclusiv la noi. Atunci când savuroasa băutură le-a devenit cunoscută și venețienilor, Papa Clement al VIII-lea a interzis consumul ei, denunțând-o drept o invenție amară a diavolului. Însă același papă nu a rezistat prea mult farmecelor cafelei și a decis că poate fi băută în siguranță. Ba mai mult, a și binecuvântat boabele de cafea.

Astăzi, cafeaua este o industrie de peste 20 de miliarde de euro, fiind a patra cea mai consumată băutură din lume, după apă, lapte și ceai. Cafeaua este totodată și a doua cea mai căutată marfă din lume, fiind depășită doar de petrol. Se situează însă înaintea zahărului și chiar a aurului.

Oamenii beau aproximativ 500 de miliarde de căni de cafea pe an. Practic, aproape trei sferturi din cofeina consumată la nivel global provine din cafea. Sub formă de boabe sau măcinată, pregătită la ibric, presă sau în expresoare cafea, servită acasă, la muncă sau luată pe grabă, de la un coffee shop pe stradă, cafeaua  a devenit mai mult decât un ritual. Este o parte din viața noastră, iar dovada o reprezintă chiar magazinele specializate de cafea, segment cu una dintre cele mai rapide creșteri.

Care sunt principalele varietăți de cafea

Pe glob există circa 25 de specii din genul Coffea, însă doar trei dintre ele sunt cultivate în scop comercial:

•         Arabica. Este cea mai răspândită specie cultivată de cafea și reprezintă aproximativ 70% din piața mondială de cafea. Boabele de calitate superioară sunt vândute mai ales în cafenelele de specialitate. Este cultivată pe terenuri abrupte ce fac imposibilă recoltarea mecanică, dar acesta e un avantaj, deoarece culegătorii selectează mai bine boabele potrivite.
•         Robusta. Această specie e caracterizată de conținutul ridicat de cofeină și reprezintă aproximativ 27% din piața globală de cafea. Este o cultură mai ieftină, dar și calitatea gustului este mai scăzută. Cel mai des, Robusta e folosită pentru cafeaua instant.
•         Iberica. Mai e cunoscută și sub numele de Hiern, De Wild sau liberiană. Fiind cultivată în Malaezia, Coasta de Fildeș și Liberia, acest tip de cafea are o pondere mică, de cel mult trei procente din boabe de cafea.

Pe lângă tipurile principale de cafea, cultivatorii au încercat să dezvolte și soiuri sau hibrizi adaptați diferitelor condiții de mediu, care să poată rezista mai bine la anumite boli sau care să ofere un gust mai bun în ceașcă.

Cele mai importante soiuri de cafea Arabica sunt Typica și Bourbon. Typica este și cel mai vechi dintre ele, fiind cultivată în America Latină și Asia, în timp ce Bourbon, cu un gust mai dulce, se poate găsi în America Latină și insula Reunion.

Prin încrucișarea celor două specii principale, Arabica și Robusta, s-au obținut și alte varietăți:

•         Blue Mountain, sau cafeaua jamaicană, cu gust superb și aromă de înaltă calitate, cu note suave de nucă, o aciditate specifică și o aromă intensă.
•         Mundo Novo. Cunoscută mai bine sub numele de cafea braziliană, a fost obținută din încrucișarea soiurilor Bourbon și Typica.
•         Columbiana. Este un soi viguros și foarte productiv, dar cu boabe de calitate medie.
•         Excelsa. Un soi descoperit în urmă cu mai bine de 100 de ani. Rezistă în mod natural la majoritatea bolilor și are producții ridicate. Boabele învechite prin anumite procedee oferă un gust plăcut și intens, asemănător cu cel al cafelei Arabica.
•         Pacamara este un soi ușor de recunoscut, deoarece boabele sunt cu aproximativ 70% mai mari decât boabele normale. Seamănă la gust cu cafeaua Arabica, din care și provine, dar are în plus nuanțe florale. Un degustător cu experiență poate identifica și alte tonuri de gust, precum ciocolata, sau arome fructate, precum și un postgust cu note de condiment. Este foarte potrivită pentru cultivarea la altitudini mari, fiind creată în 1958, de Institutul pentru Cercetarea Cafelei din Salvador. Se spune că gustul acestei cafele e cu atât mai intens, cu cât a fost cultivată la o înălțime mai mare.
•         Geisha este originară din Etiopia. A rămas relativ necunoscută până în 2003, când a fost adusă în Panama. În scurtă vreme a devenit una dintre cele mai faimoase varietăți de cafea, fiind o prezență constantă în finalele campionatelor de barista. Are un gust distinct, asemănător ceaiului, cu note florale de iasomie, portocală și bergamotă.

Sursa foto: Shutterstock