Cât rezistă coronavirusul pe bani

FOTO: GreatNews lei bani leu
FOTO: GreatNews

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat folosirea cardului bancar atunci când se fac plăți, pentru că bancnotele trec dintr-o mână în alta și ar putea transmite noul coronavirus. Potrivit Les Echos, de atunci, OMS și-a temperat observațiile iar acum recomandă doar să ne spălăm pe mâini după manipularea banilor, ca pentru orice alt lucru sau obiect pe care îl atingem.

Ministerul Sănătății din Franța, citat de jurnaliștii francezi, spune că este nevoie de 7 ore pentru ca 50% din virus să dispară pe o suprafață din plastic și de 3 ore și jumătate de pe una de carton. De asemenea, specialiștii în sănătate francezi spun că actuala tulpină a coronavirusului pare mai „stabilă” pe plastic și metale decât pe materiale mai moi.

Studiile arată că bancnotele din bumbac, adică aproximativ 90% din cele din întreaga lume, inclusiv euro, rețin mai mult bacteriile decât cele din polimeri, precum cele din Marea Britanie, Canada sau Australia.

Explicația ar fi că bancnotele din bumbac absorb o cantitate mai mare de apă care le permite bacteriilor să supravețuiască mai mult. Însă, dacă bacteriile reușesc să se „instaleze” pe suprafețe plastifiate, rezistă mai mult timp.

Foarte important de precizat că același lucru este valabil și pentru alte lucruri cu mult plastic pe care le folosim, precum telefonul mobil sau cardul bancar, recomandat ca opțiune principală de plată în această perioadă de Autoritatea bancară europeană. Însă diferența este că în timp ce banii pot trece într-un timp scurt prin mai multe mâini, cardul bancar sau telefonul îl folosiți doar voi și îl puteți igieniza mai ușor.

Cu toate acestea, băncile centrale doresc să liniștească lumea cu privire la numerar. „Probabilitatea contagiunii de către un virus prin intermediul unei bancnote este foarte mică în comparație cu alte suprafețe”, sugerează Banca Națională a Franței, citată de Les Echos.
„Estimăm că durata de viață a unui virus pe o bancnotă nu depășește două ore”, a declarat Stéphanie Brickman, de la OMS, în presă la începutul lunii martie. „Chiar dacă experimente temeinice nu au fost făcute, este probabil ca virusul să nu supraviețuiască pe bancnote, așa cum ar putea face bacteriile”, spune profesorul de epidemiologie Gary McLean de la Universitatea Metropolitană din Londra.
Potrivit unui studiu european MasterCard, două treimi dintre consumatori spun că banii sunt neigienici, adăugând că mai puțin de una din cinci persoane se spală pe mâini după ce au manipulat numerar. După cum reamintește Banque de France, „măsurile de protecție de bază evită riscul de contagiune”.