Castorii din Delta Dunării, surprinși în imagini superbe

FOTO: Tom Smylie/Wikimedia Commons
FOTO: Tom Smylie/Wikimedia Commons

Imaginile video obținute în urma unei acțiuni de monitorizare confirmă prezența castorului în Delta Dunării. Timp de aproape 200 de ani, castorul nu a mai trăit în țara noastră, dar la ora actuală specia cunoaște o evoluție pozitivă, relatează hotnews.ro.

Imaginile au fost obținute cu ajutorul a cinci camere cu infraroșu amplasate în zona unde trăiește o familie de castori, în complexul lacustru Somova – Parcheș.

Monitorizarea castorilor din Delta Dunării, realizată de echipa WWF-România și de Rewilding Europe, în parteneriat cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) Brașov, a început în aprilie, la recomandarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

Castorul european (Castor fiber), acum specie strict protejată, a dispărut la începutul secolului al XIX-lea, nu numai din România, ci din o mare parte a Europei, din aceleași cauze: vânarea excesivă pentru blană și pentru castoreum, secreția odorantă a castorului (folosită mai demult în industria parfumurilor) și modificarea habitatului.

În România, proiectul de reintroducere a fost inițiat de ICAS Brașov în 1998 pe cursurile râurilor Olt, Mureș și Ialomița, iar 12 ani mai târziu, în 2010, castorii au migrat fără vreo intervenție umană și în Delta superioară. Acest fenomen se înscrie în tendința generală a revenirii acestei specii și a altor 36 de specii de mamifere și de păsări pe tot cuprinsul Europei.

„Dacă învățăm de la natură lecția importantă a întoarcerii castorului în Deltă, o să obținem cu adevărat un succes în conservare. Această specie e supranumită „inginerul ecosistemelor” pentru ingeniozitatea prin care construiește un mozaic de habitate unde reține apa și extinde zonele umede, atât de necesare în condițiile actuale ale schimbărilor climatice.

Mai mult, această specie erbivora are un impact de lungă durată asupra mediului în care trăiește, îmbogățind biodiversitatea din aceste habitate. Vizuinile de crengi specific aranjate pot fi noi cuiburi pentru păsări sau ascunzători pentru reptile și amfibieni, iar canalele pe care le sapă pot fi locuri ferite unde peștii își pot depune icrele”, a arătat Alexandra Panait, coordonatorul proiectului din Delta Dunării.

Dacă v-a plăcut acest articol și doriți să fiți la curent cu lucrurile bune care se întâmplă în România, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de știri pozitive de pe pagina noastră de Facebook.