Care sunt județele cu cele mai multe case fără apă curentă

O „radiografie” a confortului de acasă scoate la iveală diferențe mari între județele României în privința unor dotări care, în Europa acestui secol, sunt considerate normale. Datele definitive ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021, publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), oferă o imagine detaliată a condițiilor de locuire.

La 1 decembrie 2021, România avea 9.914.511 locuințe convenționale. În ansamblu, majoritatea erau conectate la utilități esențiale, însă există încă un număr important de locuințe cu acces incomplet sau lipsă la infrastructura de bază.

Apă caldă, canalizare și aer condiționat: unde sunt cele mai mari decalaje

Unul dintre cele mai vizibile contraste este la apa caldă curentă în locuință: doar 69% dintre imobile beneficiau de această dotare. Din 9,9 milioane de locuințe, apă caldă exista în 6,8 milioane. În fruntea clasamentului se află Bucureștiul, alături de județe din Transilvania și Banat, în timp ce la coadă sunt județe din sud și din Moldova. În Teleorman, Vaslui și Botoșani, mai puțin de jumătate dintre locuințe aveau apă caldă curentă, potrivit analizei INS.

Top județe la apă caldă (în locuințe):

• Municipiul București: 92,8% (cel mai ridicat nivel)
• Maramureș: 82,2%
• Cluj: 79,6%
• Constanța: 79,4%
• Brașov: 79,4%
• Sibiu: 77,8%
• Timiș: 77,7%

La coada clasamentului:

• Botoșani: 41,5%
• Vaslui: 42,4%
• Teleorman: 46,2%
• Tulcea: 54,4%
• Ialomița: 54,6%

Imaginea generală a dotărilor arată astfel:

• Apă curentă: 91,6% dintre locuințe (9.160.206) aveau acces; dintre acestea, 8.644.345 aveau instalații chiar în locuință. Totuși, peste 754.000 de locuințe nu aveau acces la apă curentă.
• Apă caldă: 73,6% dintre locuințe (7.361.822) aveau acces la apă caldă, însă ponderea apei calde în locuință era 69,03%. Majoritatea locuințelor foloseau sisteme proprii (boilere, centrale, panouri solare) – 5.566.068, în timp ce 1.278.571 erau racordate la o rețea publică.
• Canalizare: rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități: doar 51,3% (5.134.023) aveau acces. Dintre acestea, 2.048.461 erau la rețea publică, iar 1.581.610 foloseau sistem propriu. Un număr îngrijorător, 1.503.952, se aflau în „altă situație”, ceea ce sugerează soluții improvizate sau lipsa canalizării.
• Electricitate: aproape universală – 98,2% (9.822.279).
• Aer condiționat: prezent în 16,4% (1.629.720), semn că rămâne, încă, un indicator de confort modern, concentrat mai ales în zonele mai dezvoltate.

București și Ilfov: polul de confort, dar cu nuanțe

Analiza pe macroregiuni și județe conturează două Românii diferite în privința dotărilor locuințelor. Macroregiunea 3, în special Municipiul București, se detașează net ca fiind cea mai bine echipată zonă.

Capitala avea 1.035.803 locuințe convenționale și cel mai ridicat nivel de dotare: 96,9% apă curentă în locuință, 92,8% apă caldă (preponderent prin rețea publică), 91,7% canalizare (majoritar la rețea publică) și 98,3% electricitate. În plus, 58,6% dintre locuințe aveau aer condiționat, mult peste media națională de 16,4%.

În Ilfov, deși confortul general era ridicat (95,9% apă curentă total, 86,1% apă caldă total), se observa o dependență mai mare de sisteme proprii pentru apă caldă și canalizare, semn al unei urbanizări mai recente și al unei dezvoltări rapide care a evoluat în paralel cu extinderea rețelelor publice.