Următorul papă va fi ales de Colegiul Cardinalilor, o adunare specială a cardinalilor numită și „conclav”. Numele provine din latinescul „cum clave” („cu cheie”), expresie ce face referire la faptul că procesul de alegere a unui nou papă se desfășoară în spatele ușilor închise.
Cardinalii, cei mai înalți prelați din Biserica Romano-Catolică, ce sunt numiți direct de pontif, vor merge la Roma în următoarele zile pentru conclav. Potrivit BBC, în prezent există 252 de cardinali catolici, dintre care 138 sunt eligibili să voteze pentru noul papă (aceștia sunt numiți cardinali electori). Astfel, pot participa la conclav doar cardinalii care au mai puțin de 80 de ani. Cei care au depășit această vârstă se pot alătura dezbaterii, însă nu pot vota.
După cum notează „The Guardian”, două treimi dintre cardinalii electori au fost aleși de Francisc în ultimii 10 ani și reflectă în mare măsură viziunea sa pentru o biserică mai incluzivă.
Conclavul nu poate începe dacă de la moartea Papei nu au trecut 15 zile. De regulă, Colegiul Cardinalilor se întrunește la 15-20 de zile după moartea papei. Cardinalii se adună în celebra Capelă Sixtină de la Vatican, pictată de Michelangelo. Conclavul începe cu o liturghie, după care urmează deliberările și votul.
După ce sunt declamate cuvintele „extra omnes” („toată lumea afară”, expresie care se referă la toate persoanele din capelă, cu excepția cardinalilor cu drept de vot și a câtorva funcționari și medici) ușile sunt încuiate.
Cardinalii depun un jurământ de secret absolut și nu li se permite niciun contact cu lumea exterioară pe durata procesului electoral. Ei nu au acces la telefoane, ziare, televiziune, scrisori sau mesaje. De asemenea, înaintea și în timpul conclavului, Capela Sixtină este verificată pentru a descoperi eventuale dispozitive de ascultare, mai notează „The Guardian”. Cardinalii dorm și mănâncă într-un cămin special construit, Casa Santa Marta, de lângă Capela Sixtină, unde a locuit și Papa Francisc în ultimii 12 ani.
Votul este secret, iar cardinalii votează în fiecare zi, dimineața și după-amiaza, până când un candidat obține o majoritate de două treimi. Există o pauză de o zi pentru rugăciune și reflecție după fiecare 7 scrutine. Dacă nu se ajunge la un rezultat după 30 de scrutine (circa două săptămâni), un candidat va fi ales cu majoritate simplă (50% plus 1 vot).
Cele mai lungi alegeri papale din istorie
Cel mai lung conclav papal din istoria recentă a fost în 1922, când cardinalilor le-a luat cinci zile pentru a-l alege pe noul conducător al Bisericii Catolice, Papa Pius al XI-lea. Însă în secolele precedente, au existat situații când votul a durat săptămâni sau luni, iar unii cardinali au murit în timpul conclavelor.
Cele mai lungi alegeri papale din istorie au avut loc din noiembrie 1268 până în septembrie 1271, după moartea Papei Clement al IV-lea, când luptele politice dintre cardinali i-au împiedicat să se înțeleagă asupra unui succesor. La sfârșitul anului 1269, după luni de impas în care cardinalii s-au întâlnit doar intermitent, magistrații orașului Viterbo i-au sechestrat pe cardinali într-un palat (Palazzo dei Papi di Viterbo). În 1270, magistrații orașului chiar le-au redus cardinalilor porțiile de pâine și de apă, în încercarea de a-i determina să aleagă un papă.
Ca urmare a duratei alegerilor, în timpul cărora 3 din cei 20 de cardinali electori au murit și unul și-a dat demisia, Papa Grigore al X-lea a promulgat bula papală „Ubi periculum” în 1274, instituind conclavul papal, ale cărui reguli se bazau pe tactica folosită împotriva cardinalilor sechestrați în Viterbo. Primele alegeri desfășurate în conformitate cu aceste reguli, în 1276, reprezintă primul conclav papal.
Cine poate fi ales suveran pontif
Conform legilor bisericești, orice bărbat romano-catolic care a fost botezat poate fi ales papă, însă de regulă este ales unul dintre cardinali. Fiecare cardinal elector primește un buletin de vot pe care sunt imprimate cuvintele „eligo in summum pontificem” („eu aleg ca pontif suprem”), text pe care cardinalii trebuie să îl completeze cu numele ales. Apoi, ei pliază buletinul de vot și îl pun într-un potir.
După fiecare rundă, buletinele de vot sunt arse, și se adaugă substanțe chimice pentru a face fumul alb sau negru. Culoarea fumului care iese pe coșul Capelei Sixtine dezvăluie dacă înalții prelați au ajuns la un acord sau nu: fumul negru indică un vot neconcludent, în vreme ce fumul alb anunță lumea că a fost ales un nou papă.
Candidatul ales este întrebat dacă acceptă alegerea și, dacă da, ce nume alege să ia ca pontif. De exemplu, Papa Francisc s-a născut Jorge Mario Bergoglio, dar a ales un alt nume pentru papalitatea sa, în onoarea Sfântului Francisc din Assisi. Apoi, cardinalii promit ascultare noului papă, iar acesta este condus în Camera Lacrimilor pentru a fi îmbrăcat într-o sutană albă și încălțat în pantofi roșii.
Apoi, decanul de vârstă al cardinalilor merge în balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru și îi anunță pe credincioșii strânși în piață că a fost ales un nou papă. El declară „Annuntio vobis gaudium magnum: Habemus papam”, adică „Vă anunț cu mare bucurie: Avem un papă”, după care îl prezintă pe noul papă prin numele papal ales.
Născut în Argentina, Papa Francisc a fost ales la conclavul din 2013, devenind primul pontif din America de Sud. Însă precedentul istoric sugerează că alegerea unui european este mult mai probabilă. Din cei 266 de papi aleși până în prezent, 217 au fost din Italia.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
