Campioni la mărinimie. Oamenii care trudesc pentru a salva satele României

Localnicii din Piatra, județul Olt, au lucrat alături de voluntarii din ONG-uri pentru a renova casa familiei Adam. Foto: Andreea Dogar

Cătălin Adam are 15 ani și e cel mai mare copil al lui Radu și al Irinei Adam. Are trei frați mai mici, tot băieți, de 13, de 6 și de 3 ani. Întreaga familie locuiește înghesuită într-o casă cu două camere din satul Piatra din județul Olt. Așezat pe un pat acoperit de o pătură înflorată, Cătălin îmi povestește că cel mai mult își dorește să își ia permis de conducere. Când o să fie mare vrea să se facă șofer și i-ar plăcea să aibă mașina lui. Îl întreb dacă știe să scrie și să citească, pentru că fără carte nu are cum să treacă examenul auto. Cătălin, care e în clasa a VI-a la școala din sat, dă din cap oarecum nesigur. Știe, dar nu prea bine, așa și-așa.

Adolescentul de 15 ani nu are acasă o masă pe care să scrie. Uneori își face teme în pat, alteori la școală. Cele două paturi joase, dintre care unul e sprijinit pe bucăți din beton, sunt toată mobila camerei în care stăm. Nu există dulapuri: oamenii își țin hainele în saci de rafie îngrămădiți pe lângă paturi. Pe jos e pământ, iar pereții goi neizolați, din cărămidă spoită în alb, sunt împodobiți cu postere adunate de prin supermarketuri care fac reclamă la pește congelat, la cafea și la bere.

Casa fără utilități nu are apă curentă, canalizare, bucătărie sau WC. E greu de imaginat că sărăcia ar putea fi și mai adâncă, însă familia Adam nu are nici măcar o sobă. Vara gătesc afară, în curte. Iarna, ca să se încălzească, improvizează o „sobiță din cărămidă”, cum îi spune Cătălin, pe care o dărâmă când vine vara. Fumul iese printr-o gaură dată în perete.

De câteva zile însă lucrurile par să se însenineze și în familia Adam. Mai mulți voluntari au venit să muncească alături de membrii comunității pentru a le renova casa: au montat ferestre termopan, o ușă nouă la intrarea în casă, iar un acoperiș trainic pe structură de lemn, ce va fi la final acoperit cu țiglă, a luat locul acoperișului vechi aplecat într-o parte prin care ploua în casă. Pe jos se va turna ciment, iar pereții vor fi izolați. Toate reparațiile ar fi fost aproape imposibil de realizat pentru familia care trăiește din ajutoare sociale și din alocațiile copiilor. Irina, mama băieților, e bolnavă: s-a născut cu un defect de vorbire și comunică foarte greu cu cei din jur.

În familiile în care fiecare zi este o luptă pentru a pune ceva pe masă, educația sau grija pentru sănătate și locuință rămân, adesea, la coada listei de priorități. Însă exact astfel de probleme și-au propus să rezolve cele 7 organizații neguvernamentale care implementază proiectul „zefiR”, finanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român (Terre des hommes, Centrul Rromilor Amare Rromentza, Fundația Pestalozzi, Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună, Fundația PACT, Habitat for Humanity România și Sastipen – Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate).

Alături de casa familiei Adam, săptămâna trecută au început să fie reparate alte două case din satul Piatra, localitate unde trăiește o comunitate foarte săracă de romi. Până la terminarea proiectului, 60 de familii din Piatra vor avea locuințe renovate: vor beneficia de lucrări simple de izolare a pereților sau de lucrări complexe (care presupun schimbarea ușilor, a ferestrelor, a acoperișului).

Valoarea lucrărilor variază între 700 de franci elvețieni și 1.500-2.000 de franci elvețieni pe gospodărie. Pentru familiile care trăiesc mai mult din munci sezoniere și din ajutorul social, suma este uriașă.

La repararea caselor lucrează nu doar voluntarii din cele 7 organizații implicate în proiect, ci și proprietarii locuințelor și ceilalți membrii ai comunității.

„Ideea nu e să vii să le faci și lumea să se uite. Ei, pe lângă faptul că lucrează la casele lor, o să dea și un procent din investiție înapoi către alte familii sărace din comunitate pentru a se continua lucrările”, explică Ioana Traistă, manager de comunicare în cadrul Fundației PACT, ONG care în cadrul proiectului zefiR se ocupă de dezvoltare comunitară.

De exemplu, după ce o familie beneficiază de lucrările de renovare, ea va contribui cu o mică sumă – 5 lei pe lună, de exemplu – la un fond din care se vor repara și alte case din localitate. De asemenea, muncind alături de voluntari, sătenii învață cum să construiască un acoperiș și vor ști să se descurce singuri în viitor.

„Dacă se mai strică ceva în comunitate o să învețe să facă singuri. Multe case sunt dărăpănate”, arată Traistă.

Proiectul zefiR, care este finanțat în mare parte printr-un grant din partea Elveției în valoare de 3 milioane de franci elvețieni, își propune să îmbunătățească viețile oamenilor din 12 localități din județele Olt, Dolj și Gorj. Proiectul este orientat spre copiii din familii vulnarabile și încearcă să le ofere acestora acces la educație, la servicii de sănătate și la locuințe decente.

În 10 din cele 12 localități există acum programe de tip „Afterschool” („Școală după școală”), la care participarea copiilor este gratuită, explică Ionuț Raita, coordonatorul proiectului zefiR din partea „Terre des hommes”, o organizație elvețiană care lucrează în 35 de țări și care desfășoară și în România programe în domeniul protecției copilului.

„Sunt copii ai căror părinți nu au educație. Aici [la Afterschool – n.r.] pot să își facă temele, profesorii pot să îi ajute suplimentar. Pot face activități împreună, jocuri. Au program și cu părinții ca să le arate importanța educației și a susținerii copiilor la școală”, precizează Raita.

În două grădinițe implicate în proiect se aplică metode de învățare specifice pentru copiii romi: „Îi învață să vorbească românește, le explică multiculturalismul. Au făcut împreună flori din hârtie și o fetiță neromă îmbrăcată în haine tradiționale rome le-a împărțit celorlalți din școală și din grădiniță. Învață să își respecte reciproc culturile”.

În Piatra, 31 de copii dintre cei 65 care merg la școala gimnazială din sat au fost incluși în programul educațional al zefiR. Acum, copiii merg la Afterschool și participă la o mulțime de activități finanțate în cadrul proiectului.

Elevii au mers în excursii la grădina zoologică din Craiova, la teatrul de păpuși „Colibri” din oraș și la McDonald’s. Cei mai mulți dintre copiii din clasele I – VI nu ieșiseră niciodată din comunitate, arată Gabriela Păduraru, profesoară de limba romani la școala din sat: „E prima dată când au ieșit din Piatra Olt”.

„La McDonald’s s-au comportat impecabil, încât vânzătoarele de acolo au făcut album de fotografii cu ei, ni le-au trimis. Iar ei nu se așteptau, fiind copii de aici, din comunitate. S-au făcut multe lucruri frumoase în perioada asta de doi ani de când e zefiR aici. Activități mai ales cu copiii, ca ei să aibă alt viitor. Până când n-a apărut zefiR și grupul de inițiativă nu s-au făcut proiectele acestea. Noi făceam activități ca profesori, dar ceea ce ținea de meserie”, povestește profesoara.

Copiii care vin la Afterschool primesc și o masă: „Se văd deja rezultatele la copii. Când au început nu știau nicio literă. Acum citesc, scriu, socotesc”.

Alături de profesori, copiii au amenajat clasa, au pictat pereții și au participat la activități sportive, de protecția mediului, de sănătate sau la ateliere de lucru în cadrul cărora au confecționat diferite obiecte.

„Am făcut salată de fructe: am cumpărat fructe și am făcut-o în clasă. Grupul de inițiativă a cumpărat periuțe, pastă și săpun pentru cei 31 de copii”, spune profesoara.

Una dintre cele mai mari reușite ale profesoarei implicate în proiectul zefiR e că acum copiii vin la școală în număr mult mai mare: „Eu când m-am angajat în 2007 aveam o grupă de 7 copii. Acum am 65. Nu rămâne unul neînscris. Când sunt înscrierile vin și-i chem la înscriere. Sunt înscriși toți și la pregătitoare și la clasa I. Cu părinții avem întâlniri de două ori pe lună și chiar răspund și sunt alături de ei”.

Unul dintre scopurile de bază ale proiectului zefiR este de a-i învățat pe oameni să fie independenți și să își rezolve singuri problemele. Din acest motiv, în fiecare dintre cele 12 localități din proiect a fost înființat câte un grup de inițiativă cu membri din comunitate, care să prioritizeze problemele din zonă și să pună presiune pe autorități pentru a le rezolva.

Grupul de inițiativă din satul Piatra, în care este membră și profesoara Păduraru, a reușit să convingă autoritățile să facă o trecere de pietoni spre școală, într-o zonă în care se produceau foarte multe accidente.

Tot în cadrul proiectului zefiR a fost organizat și Consiliul Copiilor din orașul Piatra Olt (de care ține și satul Piatra), alcătuit din elevi din clasele XI-XII de la Liceul Tehnologic Piatra Olt, romi și neromi. De Crăciun, liceenii au jucat un meci de fotbal caritabil la care au fost invitați reprezentanți ai primăriei, ai liceului, ai muzeului și ai bibliotecii din oraș. Cu cei 360 de lei strânși din bilete organizatorii au cumpărat dulciuri pentru copiii săraci din Piatra.

„Reducerea disparităților sociale înseamnă lupta împotriva excluziunii. Iar locuirea decentă e foarte importantă pentru lupta împotriva excluziunii. Acest program [Programul de Cooperare Elvețiano-Român – n.r.] vrea să dea locuințe tuturor oamenilor vulnerabili din România. S-au identificat zonele unde nevoia este cea mai mare”, explică Marc Bruchez, adjunctul ambasadorului Elveției în România.

Pentru a avea acces la educație și pentru a fi sănătoși, calitatea locuinței este un aspect crucial: un copil care nu are unde să își facă temele sau care vine ud la școală deoarece îi plouă în casă nu va putea avea rezultate bune la școală.

„Nu de puține ori am avut copii uzi veniți să se usuce la școală”, arată Păduraru.

Tocmai din acest motiv în cadrul proiectului zefiR se renovează și locuințe, în 5 dintre cele 12 localități incluse în proiect. În total, 270 de familii din cele 5 comunități vor beneficia de reparații la case.

Lucrările de renovare sunt coordonate de organizația Habitat for Humanity România, a cărei misiune este eradicarea locuirii sărăcăcioase. Voluntarii și specialiștii organizației conduc lucrările de pe șantier, însă membrii comunității participă și ei: cară țigle, bat cuie sau tencuiesc pereții.

„Vom lucra împreună cu 60 de familii. Sunt deja la muncă. E o mare dorință din partea oamenilor să își îmbunătățească condițiile de locuit. Problema cea mare e că locuirea nu e tratată ca o prioritate. Nu există un program la nivelul țării sau al UE pentru cei mai amărâți dintre noi. D-asta mulțumim fondului elvețian. E o picătură într-un ocean”, subliniază Zamfir Todor, manager de proiect Habitat for Humanity România.

În satul Piatra, multe dintre acoperișurile caselor sunt din azbest, un material care a fost dovedit drept unul cancerigen și a cărui utilizare este interzisă în Uniunea Europeană de mai mulți ani, deși interdicția nu a vizat eliminarea azbestului care făcea deja parte din diferite construcții.

Margareta Pompei are 63 de ani și speră că locuința ei va intra în programul de reabilitare: acoperișul casei e putred și stă să cadă, ușa din lemn de la intrare este spartă, iar în cele două camere locuiesc 6 persoane (ea, nora ei și 4 copii). Are 12 ani de când i-a murit bărbatul, fiul ei are probleme psihice și nu prea stă pe-acasă, așa că ea și tânăra sa noră, Nadia, trebuie să se descurce singure.

Una dintre camere are sobă, dar iarna nu face față la ambele încăperi. Iarna trecută, când jumătate din familie îngheța într-una din camere, Nadia a tăiat un butoi de tablă și a făcut focul în el, în casă. A dat și o gaură în perete ca să iasă fumul: „Mai mult am stat cu frică că ardea ăla acolo”.

Când au ieșit din iarnă, casa se înnegrise de fum. Au dat cu var de Paști și au acoperit gaura din perete cu o cârpă „ca să nu intre șerpii”.

În cadrul proiectului zefiR au fost înființate și 3 centre comunitare de asistență medico-socială, câte unul pe județ. În fiecare centru localnicii găsesc un mediator sanitar (el face legătura între membrii comunității și personalul medical), un asistent medical comunitar, un medic și un coordonator de centru. Toți lucrează cu jumătate de normă, iar programul centrului este de la 9 la 5.

Centrele sunt orietare pe creșterea accesului la servicii de calitate pentru femei însărcinate, pentru mame care alăptează și pentru copii, dar oferă servicii și pentru alții, explică Raita. Centrele oferă consiliere și îi ajută pe localnici cu informații medicale (ce hârtii au nevoie ca să se înscrie la medic, informații despre nutriție, sănătate, efectele tutunului, contracepție, prevenirea diabetului, alăptarea corectă).

„Le îndeamnă să se ducă să se ia în evidență la medic, să discute cu medicul, urmăresc ca copilul să aibă vaccinările, să le asigure laptele praf prin programe guvernamentale dacă au probleme de alăptare”, completează Raita.

După terminarea proiectului, coordonatorul speră că autoritățile locale vor prelua finanțarea celor 3 centre, măcar pentru o parte din personalul salariat.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Recomandările editorilor GreatNews:

Locuri de muncă în construcții. Oferte din Suedia, Austria, Germania, Franța și Polonia
Încă 2 zile de reduceri uriașe la eMAG
Job de vis în Austria, pentru iubitorii de munte