Bureții lufa sunt alternativa naturală la bureții de baie din plastic pe care îi găsim în comerț. O familie din România a avut încredere că tot mai mulți români se vor îndrepta spre produse naturale, iar acum membrii ei cunosc reușita în afaceri.
Pe un teren din Brăila, Mihaela Arion produce circa 20.000 de bureți lufa pe an. Mai întâi, a dat peste lufa în curtea unor vecini. Apoi, a învățat detalii despre cultură și despre obținerea bureților de pe internet, urmărind cu atenție filmulețe și citind articole alături de soțul ei.
Bureții lufa sunt de fapt fructe uscate și decojite, cu semințele extrase prin scuturare și spălat pentru a obține o fibră curată.
Planta din care se produce este una asemănătoare castraveților și dovleceilor, de exemplu.
Bureții lufa – primii folosiți în familie, apoi o mică afacere
Primii bureți obținuți au fost folosiți în familie, prilej cu care Mihaela a realizat ce diferență este între bureții naturali și cei din plastic. Entuziasmată, a început să facă bureții cadou prietenilor. Încântată și de reacția pozitivă a acestora din urmă, a început să planteze mai multe astfel de plante și a încercat să creioneze o tehnologie de producție.
Acum, soții Arion vând anual aproximativ 20.000 de bureți în magazine cu produse naturale, magazine on-line cu produse de întreținere personală, către producători de săpunuri hand-made și unor hoteluri. Totuși, nu e o distribuție deloc ușoară. Un magazin mare nu vinde mai mult de 20 de bureți naturali pe lună.
Întrebată care au fost cele mai mari dificultăți pe care le-a întâmpinat în activitatea sa cu bureții lufa, Mihaela Arion le-a mărturisit celor de la unica.ro că a avut uriașe probleme cu oamenii pe care dorea să îi angajeze, atunci când munca era prea multă pentru a fi făcută doar în familie.
Când cultivi bureții lufa, cea mai mare problemă nu e mana, ci mâna. De lucru
”Noi suntem o firma mică, de familie, iar sezonier mai angajăm doi-trei oameni. Asta e și cel mai greu, când trebuie să angajăm pe cineva! Parcă a dispărut preocuparea pentru lucrul bine făcut! În agricultură, oamenii responsabili lucrează propriile lor terenuri, iar cei care spun că nu găsesc de lucru preferă de fapt să ia ajutor social”, spune antreprenoarea.
Ea adaugă că tocmai acest detaliu o face să nu se poată gândi prea mult la dezvoltare. ”Îmi este imposibil să mă gândesc la dezvoltare când este o aventură să găsești oameni care să lucreze în agricultură, iar dacă-i găsești, nu poți fi sigur că rămân să termine sezonul. Lipsa de educație sub toate formele ei se vede cel mai bine la țară! Dacă într-o zi un om nu mai vrea să vină la muncă, nu contează ca are un contract, acte de semnat. Pur și simplu, nu mai vine! Nu ai ce să-i faci!”, încheie Mihaela Arion.
Vă recomandăm și:
Aici vă puteți abona la canalul nostru de YouTube.
