Bugetul în 2019. Cine câștigă mai mulți bani și cine pierde anul acesta

FOTO: 3dman_eu/Pixabay.com
FOTO: 3dman_eu/Pixabay.com

Guvernul a publicat bugetul pentru 2019. Potrivit proiecției pentru anul acesta, PIB-ul ar urma să fie de peste 1.000 de miliarde de lei. Executivul promite mai mulți bani pentru educație și sănătate.

Se estimează că economia va avea o creștere de 5,5%, iar deficitul bugetar va fi de 2,55% din PIB. Guvernul mai prognozează că va avea venituri mai mari din contribuțiile de asigurări sociale, din TVA, accize, dar și din impozitul pe salarii și venit.

Sunt și câteva modificări importante. De exemplu, cei care lucrează la Stat nu vor mai primi bani pentru orele suplimentare, ci doar zile libere. Măsura va fi în vigoare până în 2021.

În aceeași perioadă nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu, ori la trecerea în rezervă. De asemenea, instituțiile și autoritățile publice nu vor acorda angajaților bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă.

Riscurile economice sunt „externe”

În Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2019 și proiecția acesteia pe anii 2020 – 2022, Ministerul Finanțelor Publice transmite că riscurile care pot afecta economia reală și obiectivul de creștere economică din România sunt în principal de natură externă.

„Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă. Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi, în special, de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial. Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă condiţiile în care se realizează ieşirea Marii Britanii din UE.

Prevederile proiectului de acord arată că, din punct de vedere al schimbărilor comerciale, nu există factori adverşi, cel puţin până în anul 2022. Estimările Comisiei Europene şi ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză indică un impact moderat al Brexit, apreciat până la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE şi mai redus în cazul României, care s-ar putea dovedi în final chiar mai mic.

Mai mult, protejarea drepturilor lucrătorilor români din Marea Britanie, conform proiectului de acord, va avea un efect pozitiv asupra contului curent al balanţei de plăţi”, se precizează în document.

De asemenea, în Raport se mai spune că o posibilă supraîncălzire a economiei americane ar putea declanşa o înăsprire mai rapidă a politicii monetare cu impact negativ asupra pieţelor emergente.

„Pentru anii 2019 şi 2020, se aşteaptă o creştere robustă a economiei globale, în uşoară încetinire faţă de anii 2017 şi 2018, respectiv de 3,7% în fiecare an conform WEO publicat de FMI în octombrie 2018 şi de 3,5% anual în cazul Prognozei de toamnă a Comisiei Europene. Totuşi, riscurile negative la adresa contextului mondial sunt în creştere în condiţiile unei incertitudini ridicate cu privire la politicile economice şi comerciale ale Statelor Unite.

O posibilă supraîncălzire a economiei americane ar putea declanşa o înăsprire mai rapidă a politicii monetare cu impact negativ asupra pieţelor emergente, determinată de migrarea fluxurilor de capital din aceste zone către SUA, atrase de dobânzile mai mari.

Având în vedere caracterul deschis al economiei UE, aceasta ar fi, de asemenea, afectată. Deteriorarea contului curent al Statelor Unite ar putea escalada disputele comerciale, acest lucru afectând, în principal, China.

La nivel mondial, de asemenea, ar putea avea loc o amplificare a incertitudinii, cu efect asupra încrederii investitorilor, investiţiilor şi creşterii economice”, se arată în Raport.

Bugetele ministerelor și instituțiilor statului

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei (+21,5% față de 2018)

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei (+15%)

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei (+183%)

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei (+6,6%)

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei (+2,1%)

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei (+46,7%)

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei (+54,9%)

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde lei (+64,6%)

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei (+10,3%)

Ministerul Economiei – 620 milioane lei (+162%)

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei (+27%)

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei (+95%)

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei (+6,4%)

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei (+27%)

Ministerul Culturii – 958 milioane lei (+29%)

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei (+49%)

Ministerul Mediului – 529 milioane lei (+45%)

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei (+3,1%)

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei (+3,1%)

Ministerul Turismului – 48 milioane lei (+32%)

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei (+16%)

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei (+27%)

Ministerul Energiei – 250 milioane lei (-13%)

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, (– 20%)

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, (-28,9%)

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei (-1,3%)

Senat – 210 milioane lei (+9,3%)

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei (+9,7%)

SRI – 2,4 miliarde lei (+4,8%)

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei (+69%)

SPP – 233 milioane lei (+20%)

SIE – 309 milioane lei (+8,5%)

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei (+64,8%)

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei (+163%)

Curtea de Conturi – 363 milioane lei (+24%)

ANSVSA – 890 milioane lei (+8%)

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei (+64%)

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei (+338%)

Academia Română – 334 milioane lei (+7,3%)

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei (+42%)

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei (+13%)

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei (+5,6%)

Curtea Constituţională – 30 milioane lei (+30%)

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăţilor – 21 milioane lei (+48%)

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei (+1,7%)

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei (+31%)

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei (+28%)

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei (+15,6%)

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei (+4,1%)

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei (+18%)

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei (+11,9%)

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei (+22%)

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei (+7,3%)

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei (+12%)

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei (+12%)

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei (+26%)

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei (+8,7%)

Academia – 10,6 milioane lei (+5,1%)

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei (+16,5%)

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei (+5,1%)

Agerpres – 22 milioane lei (+10,6%)

Ionuț Fantaziu
Reporter Greatnews, Ionuț Fantaziu a fost jurnalist în redacțiile Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul zilei, Yahoo News și a colaborat cu diverse publicații din domeniul științei și tehnologiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.