Ambițiile vânătorești și imobiliare ale multor politicieni – fie ei primari, parlamentari sau miniștri – au transformat România în câmpul de luptă al unui război închipuit între om și natură.
„Păi, ce alegem, viața unui om sau a unui animal?”, e o întrebare pusă, din când în când, de câte un politician-vânător care dorește să stârnească anxietatea omului bântuit de frica morții și spaima că, la un moment dat, dacă nu se iau măsuri urgente, ar putea fi atacat de o haită de lupi chiar și într-un parc din Berceni.
Nici natura nu le place. În numele „dezvoltării țării” și a „prosperității” s-a votat, ieri, o lege în Camera Deputaților prin care insulele din România pot fi transformate în paradisuri ale jocurilor de noroc și zone de agrement. Dincolo de divergențele de natură economică, important este și că această măsură ar duce la distrugerea unor arii protejate. Dar deputații PSD nu au fost de acord. „E atât de nociv că e pentru dezvoltarea României, pentru binele locuitorilor şi a românilor şi după aceea, de ce nu, pentru a deschide aceste arii care sunt complet închise în anumite secțiuni. Nu le distrugem. Conservarea trebuie să vina la pachet și cu utilizarea lor”, a declarat deputatul PSD Nicușor Halici.
Iată alte opt știri, numai de anul acesta, care arată cât de mult urăsc natura politicienii din România:
31 ianuarie. Majoritatea PSD-ALDE din Consiliul General al Municipiului București a aprobat Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3, documentul care stabilește ce se poate construi pe fiecare teren. PUZ-ul permite și construirea unor blocuri de 10 etaje în Parcul Constantin Brâncuși și menține regulamentul care permite edificarea unor blocuri de până la 45 de metri înălțime pe o bucată retrocedată în Parcul IOR. Potrivit Hotnews.ro, Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3 a fost elaborat de Primăria Sector 3. Ambele terenuri au fost retrocedate.
În urmă cu câteva zile, Parcul Brâncuși a început să fie desființat. Mai mulți locuitori din zonă au protestat duminică în Parcul Brâncuși față de aceste decizii. „Salvați Parcul Brâncuși!”, „Robert Negoiță distruge Sectorul verde!”, „Vrem Brâncușiul înapoi, nu ne pasă ce vreți voi!”, „Salvați parcul! Aici este copilăria noastră!” sunt doar câteva dintre mesajele transmise de cetățeni autorităților.
20 februarie. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a început o serie de afirmații prin care dorea să inducă ideea că există o bătălie pe viață și pe moarte între români și cormorani: „Vreți să alegem între cormorani și români? Eu aleg românul. (…) Eu sunt ministrul hranei, răspund de hrană în România. Nu îmi permit să las de trei ori cantitatea de pește să o mănânce cormoranii și noi să ne facem că nu vedem”.
Pe 22 februarie, ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, reacționează și promite că legea vânătorii ar putea fi modificată astfel încât să permită vânarea cormoranilor, specie protejată de lege în prezent. „În momentul în care pui în balanţă oamenii şi animalele, niciodată, dar niciodată, nu putem să alegem animalele în defavoarea oamenilor”, e afirmația fermă a ministrului Deneș, un răspuns la un eventual război pe care l-ar putea declara animalele românilor.
16 martie. Primăria Municipiului Iași a început un proiect de reamenajare a Pieței Palatului Culturii: s-au tăiat copacii și s-a pus gazon. Printre motivele invocate pentru îndepărtarea arborilor, Primăria susține că au fost plantați în perioada comunistă.
„Este important de știut că majoritatea arborilor îndepărtați erau bătrâni și deteriorați, fiind plantați în anii ’70 ai secolului trecut, pe fondul unei ideologii comuniste care încerca dacă nu demolarea brutală, cel puțin mascarea prin orice mijloace, ca ridicarea altor clădiri ori plantarea de «păduri» urbane, a monumentelor istorice reprezentative pentru identitatea națională”, se arată într-un comunicat al Primăriei Municipiului Iași, publicat pe pagina de Facebook a instituției.
În majoritatea studiilor făcute de diverse organisme internaționale, Iașul apare ca fiind cel mai poluat oraș din țară. De asemenea, actualul primar, Mihai Chirica, în calitate de viceprimar sub administrația Gheorghe Nichita, a susținut în februarie 2013 tăierea aliniamentului de tei de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și înlocuirea cu arbuști japonezi pitici. După mai multe proteste, în noiembrie 2015 au fost scoși arbuștii japonezi cu tei argintii.
21 martie. Premierul Viorica Dăncilă inventa dușmani ai României care nu vor ca țara să aibă autostrăzi și au grija animalelor și liliecilor. „Încă ne confruntăm cu încercările unor cetățeni care își doresc ca România să nu aibă autostrăzi și caută cu orice chip să creeze blocaje artificiale. M-a informat ieri (n.red. 20 martie) ministrul Transporturilor că, la sfârșitul lunii ianuarie, acordul de mediu pentru autostrada Pitești-Sibiu a fost contestat de 3 persoane: doi cetățeni din România și unul din Dublin.
Motivele invocate: insuficiente ecoducte pentru animalele mari și insuficientă cercetare a locației pentru lilieci. Mă întreb cum este posibil așa ceva. În același timp, mă întreb ce interese au acești oameni că, cu siguranță, nu au interes pentru România și pentru români”, a decalarat, atunci, Viorica Dăncilă.
De fapt, potrivit Ziare.com, așa-zisele contestații erau de fapt niște mail-uri trimise Autoritatii Nationale pentru Protectia Mediului de niște persoane care aveau niște semne de întrebare cu privire la acordul de mediu pentru tronsonul autostrăzii Sibiu – Pitești.
27 martie. Asociația Pro Infrastructura anunță că ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, este aproape de a instaura haosul în infrastructura de transport. Mai exact, acesta are în plan introducerea unei ordonanțe de urgență prin care vrea să permită emiterea de autorizații de construcții fără a fi obținute avizele necesare. Vizat în principal este acordul de mediu. „Aşadar, dacă acesta impune un ecoduct (pasaj pentru animale), el poate fi eliminat fără a fi notificată ANPM (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – n.red.). Practic, aşa se pot eluda cerinţele acordului de mediu”, a anunţat asociaţia.
Mai mult, ministerul vrea să includă aici posibilitatea de a se construi drumuri de viteză în orice arii naturale, inclusiv zonele de protecţie integrală. „Şi noi vrem autostrăzi, dar nu cu orice preţ, nu distrugând natura. Ea trebuie să fie ocrotită prin norme stricte, iar noi să facem drumurile respectând infrastructura verde în care locuim. Proiectul legislativ propus este un dezastru total inoportun. „Soluţiile” prevăzute nu rezolvă cauzele blocajelor, ba dimpotrivă, le adâncesc”, a anunţat asociaţia Pro Infrastructura.
22 martie. Un bărbat din comuna Criseni, Harghita, moare după ce este atacat de o ursoaică în pădure. Autoritățile locale din Harghita reacționează imediat și cer împușcarea animalului. Nu este dat avizul. Se demonstrează că bărbatul a provocat ursoaica aruncând cu bucăți de lemn în scorbura sa. Mai mult, pădurarii spun că știu ursoaica și că nu a fost agresivă. După ce a fost respinsă cererea de împușcare a animalului, Consiliul Județean Harghita, printr-un comunicat de presă, crede de cuviință că e nevoie să se facă din nou o alegere clară: omul sau animalul?
„Doi copii au rămas orfani! Două fetițe au rămas fără tată, deoarece în țara asta e mai importantă viața ursului decât cea a omului! Având în vedere acestea, este nesemnificativ ce și cum s-a întâmplat. Cel mai important este să ajutăm familia, să colaborăm în interesul lor”, se arată într-un comunicat de presă transmis de reprezentanții CJ Harghita.
28 martie. „Arborele anului 2019 în România”, un platan falnic din Cîmpeni, care a participat la concursul organizat la nivel european, a fost tăiat de primărie parțial pe motiv că a încurcă lucrările de construcții la casa de cultură a orașului. Copacul are o vechime de circa 200 de ani. Potrivit Adevărul.ro, în epoca comunistă, lângă platan a fost construit un cinematograf. Proiectanţii şi constructorii au avut mare grijă să fie ocrotit.
Primarul orașului, Călin Andreș, i-a răspuns unei localnice că decizia de retezare a unor crengi aparține Consiliului Local și Primăriei Câmpeni. Stana Drăgoiu, cea care a apărat arborele în calea drujbarilor, a fost amenințată de viceprimărița din localitate, iar un alt bărbat i-a spus că „o plesnește” dacă nu stă la trei metri distanță.
Imaginile sunt grăitoare:
5 aprilie. Mai mulți arbori de pe Bulevardul Regina Elisabeta și Bulevardul Aviatorilor s-au uscat după ce au fost mai mult tăiați decât toaletați în ultimii doi ani. „Toate tăierile de acest fel sunt intervenții traumatice pentru arbore, constituind un atentat la integritatea sa, deschizând o poartă pentru boli și dăunători și slăbind întregul sistem de apărare al arborelui. Această slăbire a arborelui poate fi fatală mai ales când este asociată cu alte agresiuni precum seceta, înghețul, traumatizarea rădăcinii, atacuri ale unor agenți patogeni etc.”, spune peisagista Diana Culescu, pe Facebook, răspunzând la unul dintre miturile care spun că tăierea radicală ajută arborii.
Iată cum, românii, popor credincios declarat, au impresia că pot face treburile lui Dumnezeu în interes personal: „Nu ne dă carne, lapte, ouă sau blană? Nu ne trebuie! Poate să dispară!”
