Un băiețel de aproximativ doi ani, diagnosticat cu autism, aranjează mai multe cutii unele peste altele / Foto: TimVickers Wikimedia Commons
La fiecare 1.000 de copii care se nasc în lume, doi suferă de autism, o tulburare care se manifestă prin ruperea legăturilor cu lumea exterioară și trăirea intensă a vieții interioare. În Statele Unite, rata este chiar mai mare: Centrele pentru Controlul și Prevenția Bolilor au raportat că la 1.000 de copii, 11 au autism. Numărul de persoane diagnosticate cu autism a crescut dramatic începând cu anii ’80, în parte din pricina schimbării metodelor de diagnosticare. Dacă într-adevăr a crescut incidența bolii rămâne o întrebare fără răspuns deocamdată.
De regulă, părinții observă semnele autismului în primii doi ani de viață ai copilului. Deși autismul nu poate fi vindecat, există terapii care pot duce la creșterea calității vieții copiilor cu autism, precum și la diminuarea comportamentelor anormale. Nu mulți copii cu autism trăiesc independent odată ce ajung la maturitate, însă există și cazuri de succes.
Acest succes depinde în primul rând de diagnosticarea timpurie a bolii și de aplicarea imediată a unei terapii. Exact pe importanța crucială a intervenției precoce s-a axat conferința ABA, desfășurată la acest sfârșit de săptămână. De altfel, conferința continuă campania de conștientizare începută pe 2 aprilie anul trecut, care s-a desfășurat sub sloganul „Nu ignora semnele autismului – Ignoranța înseamnă condamnare!”.
Unul dintre obiectivele conferinței organizate de Asociația de Terapie Comportamentală Aplicată (ATCA), în parteneriat cu Asociația Help Mălin, a fost de a populariza metoda de terapie ABA (Applied Behavior Analysis, adică Analiza Comportamentală Aplicată).
„Copiii cu autism sunt toți diferiți”
ABA este o tehnică de lucru prin care se observă și se măsoară comportamentul, urmărindu-se cauzele și consecințele acestuia: se evaluează mediul în care trăiește un copil, apoi se fac anumite schimbări cu scopul de a produce îmbunătățiri în comportament, în sensul adaptării acestuia la cerințele mediului social.
Potrivit psihologului american Woan Tian Chow (foto), care lucrează de peste opt ani cu copii diagnosticați cu autism, metoda ABA este cea mai eficientă metodă, cu ajutorul ei obținându-se rezultate mai bune decât prin intermediul terapiei senzoriale sau a celei bazate pe o dietă. ABA este singurul tratament recomandat de Departamentul de Sănătate al statului New York și de Asociația Chirurgilor din SUA.
„Copiii cu autism sunt toți diferiți. Este important ca fiecare să aibă un program de lucru individualizat”, a explicat Chow.
În cazul aplicării ABA la copiii cu tulburări din spectrul autist, trebuie alcătuită o echipă de terapeuți ce va fi coordonată de un consultant specializat în analiza aplicată a comportamentului. Terapia se realizează mai multe ore pe zi (20 – 30 ore pe săptămână, uneori chiar 40 de ore). Ea se adresează tuturor ariilor de dezvoltare: cognitivă, socială, fizică, comunicare și limbaj. De asemenea, terapia vizează și principalele probleme legate de comportamentele neadecvate ale copilului.
Recompensa, miezul terapiei ABA
Rezultatele cercetărilor arată că, dacă terapia este începută timpuriu – înainte de vârsta de 4 ani, și este continuată timp de doi ani, între 20 și 50% dintre copii pot fi recuperați. Copiii își pot dezvolta abilități sociale, unele abilități academice și, mai important, abilități de viață. Pot să devină relativ independenți și nu trebuie să trăiască în instituții specializate.
Pentru a-l integra pe copil în lumea din jurul său, ABA folosește recompensele. De pildă, terapeutul și copilul se pot afla într-un mediu natural (camera de joacă), necontrolat de adult, jucându-se pe podea. Terapeutul îi cere copilului să îi dea un cub anume (pe cel verde, de exemplu), iar dacă alegerea copilului este corectă, el primește o recompensă (este lăudat, i se dă o prăjitură etc).
Metoda ABA:
- crește frecvența apariției comportamentelor dezirabile prin recompensare;
- învață copilul abilități noi (prin învățare sistematică și recompensare îl învață pe copil abilități de autoservire, comunicare, relaționare sociala);
- menține anumite comportamente necesare adaptării la mediul social;
- generalizează sau transferă comportamentele dintr-o situație în alta sau de la un anumit mod de răspuns la altul, mai complex (scopul este de a generaliza și transfera tot ceea ce învață în camera de lucru – la grădiniță, școală, mediu social);
- modifică mediul de învățare pentru ca aceasta să se realizeze cât mai eficient, însă pe termen lung se urmărește ca el să se poată descurca în orice situație.
Întărirea comportamentului se face prin recompensare, tot sistemul funcționând pe baza acestor „premii”, fie ele materiale sau sociale. Obiectivele sunt împărțite în pași mici, pe care fiecare copil să-i poată atinge. Dacă cerința este prea mare, terapeutul face un pas înapoi până când copilul poate reuși, abia apoi trecându-se la pasul următor.
200 de copii vor fi evaluați gratuit
Conferința ABA a prilejuit și înscrierea a 200 de copii cu vârsta cuprinsă între un an și patru ani într-un program gratuit de diagnosticare precoce și evaluare neuro-psihică. Programul are trei etape:
1. Diagnosticarea copiilor. Controlul psihiatric de specialitate va fi realizat de o echipă de medici în cadrul Spitalului Obregia.
2. Evaluarea psihologică a fiecărui copil înscris în cadrul programului. Evaluările vor fi făcute de către psihologi din cadrul ATCA și al asociațiilor partenere.
3. Îndrumarea familiei în scopul includerii timpurii a copilului în programul de recuperare personalizat, ceea ce presupune:
- recomandarea planului individualizat de recuperare în funcție de nivelul de dezvoltare al copilului
- oferirea gratuită a unui pachet de materiale ce cuprinde 1.200 de ilustrații organizate în 15 programe de lucru
- informarea părintelui și consilierea lui gratuită în cadrul grupurilor de susținere organizate lunar la sediul Asociației ATCA
Mai multe informații despre conferința ABA găsiți aici.
Dacă acest articol ți-a fost de folos, dă-ne un like pe pagina noastră de Facebook.
