În mai multe intervenții pe care le-a avut, cu privire la conflictul din interiorul PSD, între Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea, jurnalistul Cristian Tudor Popescu a făcut o comparație cu momentul în care Constantin Pârvulescu l-a criticat pe Nicolae Ceaușescu.
„Ce am văzut acum e un street-fighter politic. Grindeanu posedă mijloace retorice de propagandă în discurs. E un principiu simplu extrem de eficient când vrei să înfigi în capul ascultătorilor un concept nu trebuie să ai nicio jenă în a-l repeta de cât mai multe ori.
A repetat ideile centrale astea cu asumarea apoi a intrat în zone în care nu s-a mai ajuns în Partidul Comunist la tipul ăsta de discurs de dat pe faţă de la Constantin Pârvulescu încoace”, a declarat Cristian Tudor Popescu la Digi24.
În noiembrie 1979, în plenul Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român, Constantin Pârvulescu a luat cuvântul acuzându-l pe Nicolae Ceaușescu că pune interesele personale înaintea celor ale partidului și ale țării.
La acea vreme, Pârvulescu nu putea să fie acuzat că vrea să preia puterea, pentru că avea 84 de ani, o vârstă destul de înaintată.
Când a luat cuvântul, Ceaușescu l-a făcut pe acesta „trădător”. La scurt timp, Pârvulescu a fost dat afară de la congres, i s-a retras funcția pe care o avea în partid și a fost pus sub supraveghere strictă și arest la domiciliu.
Doi ani mai târziu a fost exclus, cu aprobare unanimă a membrilor CPEx, din Partidul Comunist Român.
În luna martie 1989, alături de Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Gheorghe Apostol, Grigore Răceanu și Silviu Brucan, Constantin Pârvulescu a semnat „Scrisoarea celor șase”, un document trimis la presa străină, în care era criticată politica regimului Nicolae Ceaușescu. Semnatarii au fost imediat arestați, interogați și puși sub arest la domiciliu.
Pârvulescu a fost de profesie ajustor mecanic, la CFR București. A devenit membru al PCR în 1921. Apoi, până în 1926 a lucrat la Moscova. Între 1929 și 1931 fost prim-secretar al Regionalei Basarabia-Chișinău, apoi membru al PCR. Urmează apoi o carieră în partidul comuniștilor la București.
A rămas văduv în 1942 și apoi are o relație amoroasă cu Ana Toma, care a fost ulterior martoră a acuzării în „Procesul Pătrășcanu”. Pârvulescu era atunci președinte al Comisiei de Control al partidului și a certificat acuzații inventate, în urma cărora au plătit cu viața Ștefan Foriș, Lucrețiu Pătrășcanu, Vasile Luca, Remus Kofler și Emil Calmanovici.
