Afacere românească de milioane de euro. Ciocolata de casă a ajuns în toată Europa

ciocolată de casă
Fabrica produce ciocolată după rețeta mamelor și a bunicilor. Foto: adevarul.ro

O firmă din judeţul Sibiu a făcut din producţia de ciocolată de casă o afacere de succes. Clienții din țară, dar și românii din străinătate, cumpără în fiecare an sute de tone din „Batonul copilăriei”, o ciocolată de casă ce le aduce aminte de copilărie, relatează adevarul.ro.

Povestea afacerii a început în anul 2001 când, la Sibiu, doi ingineri electronişti au deschis firma care a avut iniţial doar 12 angajaţi şi a funcţionat într-un spaţiu închiriat.

„Am început foarte modest, cu o ciocolată de casă care îmi plăcea de când eram copil şi cu care în primii ani am avut rezultate slăbuţe”, a povestit pentru sursa citată Ioan Stânea, manager general şi unul din cei doi asociaţi ai firmei.

Afacerea a crescut încet, iar în 2006 firma a cumpărat spaţiul unde îşi desfăşoară şi astăzi activitatea, în parcul industrial din localitatea Şura Mică. Fabrica are astăzi aproape 70 de angajați.

Deoarece gustul batonului era acelaşi cu cel al ciocolatei făcute acasă de mame şi de bunici, o colegă a sugerat să fie numit ”Batonul copilăriei”. Ideea ei s-a dovedit a fi foarte inspirată. Produsul a devenit un brand, fiind astăzi cel mai cunoscut şi cel mai bine vândut din portofoliul fabricii.

„Batonului copilăriei” i s-au adăugat nuga Cindrel, botezată astfel după munţii din jurul Sibiului, prăjitura Şureanca, produs care şi-a primit numele de la localitatea unde funcţionează fabrica, salamul de biscuiţi sau prăjiturile asortate.

„Exportăm batonul acolo unde sunt mulţi români”

Firma şi-a dezvoltat reţeaua de distribuţie, iar astăzi produsele sale ajung în fiecare judeţ al ţării, în magazine mai mici, dar şi în 3 mari lanţuri de hypermarketuri.

Următorul pas a fost intrarea pe piaţa externă. Astăzi, 20% din producţia fabricii merge la export.

„Acum avem vreo 10 mărci brevetate, avem distribuitori în fiecare judeţ, suntem pe mai multe reţele de supermarketuri şi am început acum vreo 4 ani şi să vindem export, întâi mai modest acum de 2 ani am angajat un manager special pentru export şi am ajuns până în Statele Unite şi Canada. Baza este în Europa – Italia, Spania, Germania, Suedia, Franţa, Cipru, în Anglia vindem chiar bine. Exportăm batonul acolo unde sunt mulţi români şi unde e cunoscută ciocolata de casă”, a mai povestit Stânea pentru adevarul.ro.

„Am început să lucrăm cu firme care aparţineau unor români plecaţi dincolo. Acum avem mulţi clienţi care sunt de altă naţionalitate, englezi, italieni, francezi, turci, şi aceia nu cunosc ciocolata de casă, pentru ei nu reprezintă ceva tradiţional, şi acolo vindem alte produse, vindem prăjituri, vindem cu totul altceva. În străinătate distribuim şi în magazine româneşti şi în hipermarketuri, sunt clienţi care nu sunt români şi au reţelele lor de magazine şi distribuie acolo”, a arătat managerul companiei.

Firma a ajuns să producă anual sute de tone de ciocolată. Anul trecut, fabrica de la Şura Mică a avut o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de euro.

Cel mai bine vândut produs a fost ciocolata de casă (520 de tone produse în 2014), apoi batoanele nuga (180 de tone), salamul de biscuiţi (62 de tone), foile lica (140 de tone) şi prăjiturile asortate (90 de tone). Un baton de ciocolată de 100 de grame costă la raft între 1,7 şi 2 lei, cel de 50 de grame 1 leu, cel de 30 de grame 50 de bani, iar batonul de nuga 1 leu bucata.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.