Aburii Belgiei. O locomotivă românească în paradisul trenurilor vechi

2a

Fosta locomotivă CFR tractând un tren turistic la Ciney

Deși are o suprafață de opt ori mai mică decât a României, Belgia a fost una dintre primele țări europene dotate cu o rețea de căi ferate și are, în momentul de față, a doua rețea feroviară din Europa ca densitate. Chiar și așa însă, în secolul trecut, numeroase tronsoane de cale ferată din Belgia au fost desființate ca urmare a declinului industrial și a concurenței transportului rutier. Câteva dintre tronsoanele scoase din uz de către Societatea națională a căilor ferate belgiene (SNCB) au fost totuși salvate de către pasionații de trenuri și sunt exploatate acum în scopuri turistice. În continuare îți prezentăm cele mai frumoase linii de cale ferată belgiene pe care circulă trenuri cu abur.

 

O călătorie pitorească peste trei văi

1a

Locomotivă din 1894 făcând manevre demonstrative la Festivalul trenului cu abur din 2010

Situată în zona de sud-vest a Belgiei, Calea ferată cu abur a celor trei văi (Le chemin de fer à vapeur des trois vallées) străbate o regiune retrasă și pitorească, pe o distanță de 14 kilometri, între micile localități Mariembourg și Treignes, cu oprire în alte trei sate. Numele îi vine de la simplul fapt că, în drumul său, linia traversează trei râuri. Acest tronson făcea cândva parte dintr-o magistrală internațională ce lega orașul Charleroi de Paris. Astăzi, linia este întreținută cu mult entuziasm și exploatată de către o asociație non-profit. Membrii ei întrețin, restaurează și pun în circulație material rulant de patrimoniu din diferite țări și epoci. Colecția lor este impresionantă: zeci de locomotive diesel sau cu abur, automotoare diesel și vagoane fabricate de la începutul secolului XX și până în anii ’60. Vedeta colecției este însă o locomotivă cu abur cu dublă cabină fabricată în 1894.

1b

Tren cu abur apropiindu-se de gara Treignes

Pe linia celor trei văi, trenurile circulă din aprilie și până în octombrie, de obicei în week-end-uri. Vara însă, în iulie și august, ele sunt accesibile în fiecare zi. Asociația organizează și diferite evenimente, cel mai important fiind Festivalul trenului cu abur, ce are loc în al patrulea week-end din septembrie. În cele două zile de festival, câte un tren va face legătura între Mariembourg și Treignes (și retur) la fiecare 55 de minute.

La capăt de linie, lângă gara din Treignes, o hală găzduiește un atelier de reparații ce poate fi vizitat, dar și un muzeu al căilor ferate. Mai multe informații pe www.cfv3v.be.

Viaducte, tuneluri și o locomotivă românească

2b

Fosta locomotiva CFR tractând un tren turistic pe Calea ferată de pe Bocq

Dacă precedenta linie traversa trei râuri, aceasta se mulțumește cu unul singur. Calea ferată de pe Bocq (Chemin de fer du Bocq), șerpuiește de-a lungul râului, printre dealuri, traversând numeroase viaducte și tuneluri și oferind călătorului o priveliște greu de ignorat. Atunci când era folosită ca linie comercială, ea lega orașele Ciney și Yvoir, ambele situate pe magistrale importante de cale ferată. În prezent, linia este exploatată de către asociația Patrimoine Ferroviaire et Touristique (Patrimoniu feroviar și turistic) care, de altfel, o și renovează treptat. Pentru moment, ea este accesibilă de la Ciney doar până la Purnode, pe o distanță de aproximativ 15 kilometri, fiind exploatată în principal cu automotoare diesel din 1952. În iulie și august sunt organizate și călătorii speciale cu tren cu abur.

2c

Automotor diesel din 1952 pe Calea ferată de pe Bocq

Una dintre cele mai importante piese din colecția asociației este o locomotivă cu abur de mari dimensiuni, care a circulat pe căile ferate din România după al Doilea Război Mondial. Locomotiva a fost cumpărată de asociația belgiană în anul 2000, însă abia în 2007 a putut fi adusă din România în Belgia, după lungi probleme administrative.

Calea ferată de pe Bocq este operațională în special duminica și în zilele de sărbătoare legală. Pentru orarul complet și informații suplimentare, consultă site-ul www.cfbocq.be.

Trenuri cu abur în zona cu cea mai mare densitate de turiști

3

Locomotivă cu abur la Maldegem

Bruges și Gand sunt, pe lângă capitala Bruxelles, orașele belgiene cu cel mai mare aflux de turiști. Puțini dintre ei știu însă că exact între ele se găsește un loc ce ar impresiona orice pasionat de istorie feroviară. Se numește Stoomcentrum (în olandeză, Centrul trenului cu abur) și constă, așa cum era de așteptat, într-un tronson scos din uz de către SNCB. Mai exact, aceeastă linie se întinde, în două etape, de la Eeklo până la Maldegem și apoi de la Maldegem până la Donk. Prima parte a liniei, de zece kilometri, funcționează pe ecartament normal, în timp ce a doua parte, de 1,5 kilometri, este reconstruită la ecartament de 60 de centimetri și este exploatată cu material rulant specific.

Și cei de la Stoomcentrum au o colecție importantă: locomotive cu abur de mici și mari dimensiuni, automotoare diesel, vagoane din anii ’30 și chiar și un vagon cinema. Stoomcentrum este deschis publicului în fiecare duminică din mai până în septembrie, cu program mai intens în iulie și august, dar și pentru anumite evenimente în afara sezonului. Orarul complet și informațiile aferente se găsesc la www.stoomcentrum.be.

Încă o linie turistică în Flandra

4

Locomotivă cu abur Cokerill, cu cazan vertical, pe linia turistică Dendermonde – Puurs

O altă linie turistică interesantă din regiunea flamandă face legătura între Dendermonde și Puurs. Povestea este asemănătoare: linie scoasă din uzul comercial, preluată de un grup de entuziaști și transformată în muzeu în aer liber. Trenurile cu abur sau vechile automotoare diesel circulă și aici pe o distanță de 15 kilometri și opresc în trei stații pe traseu.

Atât Dendermonde, cât și Puurs sunt situate pe câte o magistrală operațională a companiei belgiene de căi ferate.

Trenurile circulă pe această linie turistică în fiecare duminică din iulie până în septembrie și cu ocazia câtorva evenimente suplimentare în afara sezonului. Toate informațiile sunt disponibile pe site-ul www.stoomtrein.be, dar, din păcate, doar în limba olandeză.

Trenulețul fericirii

5

Dublă tracțiune pe linia Rebecq-Rognon

Probabil cea mai scurtă cale ferată turistică din Belgia este cea pe care circulă așa numitul trenuleț al fericirii (Le petit train du bonheur). Situată la aproximativ 30 de kilometri sud-vest de Bruxelles, calea ferată dintre Rebecq și Rognon nu măsoară decât patru kilometri. Particularitatea sa constă însă în faptul că trenulețul circulă pe linie îngustă, cu ecartament de 60 de centimetri. Mai mult, cei patru kilometri au fost practic reconstruiți de la zero, pe terasamentul unei foste linii cu ecartament normal. Inițiativa a aparținut asociației de entuziaști Rail Rebecq Rognon (RRR), după ce fondatorul ei a cumpărat o mică locomotivă cu abur fabricată în Germania în 1911 și, mai apoi, o cabină de semnalizare de pe tronsonul dezafectat.

În prezent, materialul rulant ce formează trenulețul fericirii include o locomotivă cu abur, două locomotive diesel și cinci vagoane. Trenul circulă în week-end-uri, din aprilie până în septembrie, după orare diferite în funcție de perioadă. Afli mai mult pe www.rail-rebecq-rognon.eu.

Trenuri speciale pe linii normale

Dar liniile turistice izolate nu sunt singurele locuri unde poți vedea circulând trenuri cu aburi. Cu ocazia diverselor evenimente speciale, îndeosebi a festivalurilor trenurilor cu abur, asociația Patrimoine Ferroviaire et Tourisme organizează adesea câte o călătorie cu tren de epocă pentru cei care doresc să se deplaseze cu un astfel de tren nu doar la locul festivalului, ci și până acolo. Aceste trenuri speciale pleacă, de obicei, din Bruxelles și circulă pe liniile obișnuite ale SNCB. Astfel de trenuri au circulat deja către Mariembourg, către Ciney, iar următoarea destinație va fi, în curând, Eecklo.

Dacă te pasionează trenurile și istoria feroviară și dacă poți ajunge în Belgia pe 5 mai, mergi repede pe site-ul www.pfttsp.be pentru a afla detalii despre această călătorie. Vei avea astfel ocazia să vezi și locomotiva românească îngrijită acum de belgieni.

Fotografii: Adrian Petrescu şi Wikimedia Commons

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un like pe pagina noastră de Facebook.