Guvernul a publicat ieri în dezbatere publică proiectul de lege pentru pensiile speciale ale magistraților. Față de draft-ul publicat inițial, în urmă cu două săptămâni, proiectul nou conține o serie de prevederi mai favorabile magistraților sau doar unora dintre ei. Detaliem, în continuare, despre ce prevederi este vorba, ce se schimbă și ce rămâne la fel.
Două dintre modificările esențiale anunțate în urmă cu 2 săptămâni de Guvernul Bolojan rămân neschimbate.
1. Astfel, vechimea totală în muncă necesară pentru a se putea pensiona crește de la 25 de ani la 35 de ani.
2. Iar a doua prevedere se referă la diminuarea cuantumului pensiei. Magistrații vor putea beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Este o diminuare importantă a veniturilor din pensie deoarece în momentul prezent, actuala lege după care se pensionează magistrații prevede că ei pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării (cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării).
Dincolo de aceste prevederi care rămân la fel, în noul proiect apar două schimbări majore față de draft-ul de la finalul lunii iulie.
1. Prima dintre ele este că judecătorii de la Curtea Constituțională nu mai sunt incluși în lege.
Textul inițial făcea referire la „judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică”.
Acum, din textul de lege au fost scoși judecătorii de la CCR, iar formularea este „judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică”.
Potrivit hotnews.ro, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a explicat că judecătorii CCR au fost scoși din lege deoarece statutul lor este reglementat printr-o altă lege. Într-adevăr, este vorba despre Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, care prevede că judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, pot ieși la pensie cu o pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute.
Așadar, judecătorii CCR vor putea ieși în continuare la pensie în condiții mai avantajoase: după doar 25 de ani și cu o pensie de 80% din venitul brut.
Până acum, atât Legea 303 din 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cât și Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prevedeau că judecătorii CCR se pot pensiona după 25 de ani de activitate, cu o pensie de 80% din brut. Însă, cum Legea 303/2022 va fi modificată acum, s-ar fi ajuns la o contradicție între cele două acte legislative, motiv pentru care judecătorii CCR au fost scoși din legea mai generală, ce se referă la toți magistrații.
„Dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit”, a mai transmis purtătoarea de cuvânt a Guvernului. „Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenție asupra acestei legi”, a mai spus Dogioiu, citată de hotnews.ro.
2. A doua schimbare majoră față de draft-ul inițial se referă la momentul în care vârsta de pensionare a magistraților se egalizează cu cea a restului populației, ajungând la 65 de ani.
Pentru a înțelege mai bine această prevedere este nevoie de puțin context. Și în momentul de față, legea în vigoare prevede o creștere etapizată a vârstei de pensionare a magistraților. Însă ea urmează să ajungă la 60 de ani abia în anul 2062, deoarece vârsta de pensionare crește cu doar 4 luni pentru fiecare an calendaristic.
În draft-ul prezentat în urmă cu două săptămâni, vârsta de pensionare creștea mai rapid, cu 4 ani pentru fiecare an calendaristic, astfel încât ea să ajungă la 65 de ani în 2030.
Noul proiect de lege încetinește această creștere la doar 1 an și 6 luni pentru fiecare an calendaristic, astfel încât vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani în anul 2037.
Practic, magistrații au mai „câștigat” 7 ani față de varianta inițială a legii propuse, însă „pierd” 25 de ani față de legea în vigoare în momentul de față.
În esență, această prevedere le permite judecătorilor și procurorilor ca, până în 2036, să iasă mai devreme la pensie dacă îndeplinesc condiția de a avea o vechime de cel puțin 25 de ani în funcții de magistrați.
Ulterior, dacă vor dori să iasă mai devreme la pensie, ei vor trebui să aibă o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, și vor fi penalizați. De exemplu, în anul 2037, un magistrat va putea ieși la pensie la vârsta de 58 de ani, dacă a intrat în activitate la 23 de ani. Însă, în acest caz, cuantumul pensiei sale va fi micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii.
Dacă la acea dată vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, înseamnă că baza de calcul pentru pensia lui va fi diminuată cu 14% (2% pentru fiecare dintre cei 7 ani).
O explicație pentru modificarea draft-ului de lege astfel încât creșterea vârstei de pensionare să se realizeze mai încet (cu 1 an și 6 luni/an calendaristic față de 4 ani/an calendaristic) poate fi faptul că, în trecut, Curtea Constituțională a respins o lege similară, declarând-o neconstituțională pe motiv că „se realizează o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare” a magistraților.
Proiectul de lege lansat în dezbatere publică în data de 14 august 2025:
Draft-ul de lege publicat în data de 29 iulie 2025:
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
