A fost prins bărbatul care a făcut „cele mai bune falsuri din istoria României”

FOTO: 3839153/Pixabay.com
FOTO: 3839153/Pixabay.com

Procurorii DIICOT anunță că l-au prins pe unul dintre cei mai mari falsificatori de bancnote de plastic din lume. Gruparea pe care o conducea a reușit să facă 17.065 de bancnote false de 100 de lei.

Procurorii au făcut azi 5 percheziții în București și Bușteni. În primăvara anului 2014, trei persoane au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori și înșelăciune, grup ce își desfășoară activitatea și în prezent și față de care a fost documentată activitatea de falsificare a unui număr de 17.065 bancnote din cupiura de 100 lei, prejudiciul în cauză ridicându-se la aproximativ 1.706.500 lei, transmit procurorii.

Liderul grupului avea rolul de a îi coordona pe ceilalți membri și era implicat în procurarea de materiale și instrumente necesare pentru falsificare.

În urma cercetărilor, s-a constatat faptul că, într-un interval relativ scurt de timp, liderul grupului a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume.

Procurorii și polițiștii au monitorizat modul în care erau plasați banii. „Ca urmare a calității superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer și având imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), fals aproape imposibil de identificat de către persoanele care intră în posesia acestora, din acest motiv a fost denumit generic ”SUPER LEU”.”, se arată în comunicat.

Procurorii DIICOT mai spun că evoluția acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulație de momentul identificării bancnotei. În toate situațiile în care erau identificați martori (casieri ai unităților comerciale sau ale altor instituții financiare – bănci comerciale) niciunul nu a putut oferi suport informațional întrucât nu și-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals.

 

Reporter Greatnews, Ionuț Fantaziu a fost jurnalist în redacțiile Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul zilei, Yahoo News și a colaborat cu diverse publicații din domeniul științei și tehnologiei.