În limba română există câteva cuvinte pe care ne încăpățânăm să le folosim cu sensuri greșite, în scris sau în vorbire.
Iată 7 dintre cuvintele pe care românii le folosesc extrem de des cu sensuri greșite.
1. PATETIC
Foarte des, cuvântul „patetic” este folosit cu sensul de „jalnic” sau „penibil”. Într-adevăr, în limba engleză, cuvântul „pathetic” înseamnă chiar „jalnic” sau „vrednic de milă”, însă în limba română termenul are un cu totul alt sens.
Mai exact, în limba română cuvântul „patetic” înseamnă “plin de patos, de avânt, de însuflețire, de pasiune, de entuziasm”, ceva „care emoționează, impresionează, înduioșează” sau „plin de emfază, de afectare”.
2. FORTUIT
„Fortuit” este un alt cuvânt folosit cu sens greșit, atât în vorbire, cât și în scris. Foarte mulți oameni folosesc acest termen cu sensul de „forțat”, însă în realitate „fortuit” se referă la ceva „venit pe neașteptate, neprevăzut, întâmplător, inopinat”.
3. PROFESIONAL / PROFESIONIST
Cuvintele „profesional” și „profesionist” sunt și ele foarte adesea folosite cu un sens greșit, acela de „foarte competent”, „foarte bun” sau „de calitate”, ca de exemplu: „produse cosmetice profesionale pentru saloane, tratamente, aparate, accesorii”.
Însă „profesional” are sensul de „privitor la o profesie, care ține de o profesie, care este legat de o profesie”, iar „profesionist” se referă la „persoana care lucrează într-un anumit domeniu de activitate pe baza unei pregătiri corespunzătoare”.
4. FACILITATE / FACILITĂȚI
Folosirea cuvântului „facilități” cu sensul de „spațiu cu dotări, echipamente etc” este gresită. Așadar, nu este corect să spunem „La hotel avem toate facilitățile”.
În limba română, cuvântul „facilitate” înseamnă „însușire a ceea ce este facil; însușirea de a realiza, de a face ceva fără mari eforturi, cu ușurință”. La plural, “facilități” se referă la „înlesniri făcute cuiva”, ca de exemplu „facilități de plată”.
TEST online cu 10 întrebări. Cât de bine cunoști limba română
5. A ADJUDECA
“A adjudeca” nu are sensul de „a câștiga”, de „a obține un premiu” etc. Din acest motiv, folosirea cuvântului în contexte precum „Și-a adjudecat marele premiu” este greșită.
În realitate, „a adjudeca” înseamnă „a atribui (prin hotărâre judecătorească) un bun scos la licitație persoanei care oferă prețul cel mai mare”.
6. A APLICA
În ultimul timp, verbul „a aplica” este folosit tot mai des cu sensul de „a-și depune CV-ul” sau de „a face o cerere / o solicitare formală”. Acestea sunt câteva dintre sensurile cuvântului „to apply” din limba engleză.
În limba română, cuvântul „a aplica” înseamnă „1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra. A aplica un procedeu. A aplica un tratament. 3. A administra (un tratament medical). 4. A raporta un principiu general la un caz concret, particular”.
7. EXPERTIZĂ
Folosirea substantivului „expertiză” cu sensul de „competență într-un anumit domeniu”, ca în exemplul „Am încredere în el pentru că are expertiză” este greșită.
Cuvântul „expertiză” are doar sensul de „cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei. Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute”.
Știați că?
Termenul „Locație” are acum și sensul de „loc”. După ce ani de zile cuvântul „locație” a fost folosit cu un sens greșit (acela de „loc” sau de „sediu”), deși însemna numai „închiriere” sau „chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară”, lingviștii români au luat hotărârea de a adapta limba în funcție de tendințele din prezent, așa că au acceptat și sensul de „loc”.
Așadar, cele mai noi exemplare din „Dicționarul Explicativ al Limbii Române” menționează ambele sensuri pentru cuvântul „locație”.
Foto: silviarita / pixabay.com
Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
TEST online cu 10 întrebări. Cât de bine cunoști limba română
Cine a spus primul „fraier” în limba română
Angajatorii introduc teste de limba română la recrutare
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
Parerea mea ca acceptarea de catre “lingvisti” a unor cuvinte preluate aiurea de catre niste snobi, adica prosti, cu sens diferit de cel din l. straina de provenienta este o prostie “oficializata”. Vezi “locatie”. Cu timpul acesti “lingvisti” vor fi in stare sa transforme l. romana intr-o pasareasca. Nu mai vorbesc de barbarismele folosite de aceeasi snobi.
“Radiolocație” se afla în dicționare din 1955 deci era firesc ca sensul “loc precis determinat” sa fie acceptat pentru “locație”.
RADIOLOCÁȚIE, radiolocații, s. f. Detectarea și determinarea poziției unui obiect (în mișcare) față de un reper, cu ajutorul unor fascicule de unde electromagnetice emise, și transformarea acestora în semnale vizibile după reflectarea lor de către obiectul detectat. [Pr.: -di-o-] – Din engl. radiolocation, rus. radiolokațiia.
Din punctul meu de vedere, snobi sunt cei care refuza orice schimbare de parca dex-ul ar fi o carte picata din cer, menita să ne învețe limba corecta. Orice limba este ca un organism viu care se schimba și se adaptează, iar astfel s-a ajuns la forma actuala. Sau vi se pare ca vorbim exact aceeași limba ca acum 100 sau 200 de ani? (ca să nu zic mai mult)
Asa este, limba nu este un set de reguli statice, eterne. DEX-ul este rezultatul existentei limbii romane, si nu invers. Limba este vie, evolueaza in timp – ca saraceste sau se imbogateste… depinde de cine si cum vede problema 🙂
Asa se formeaza limbile de cand lumea. Citeste putin despre si ai sa vezi. Cum crezi ca au ajuns limbile sa aiba sute de mii de cuvinte? Imprumutand de la altele si inventand mereu altele noi. Deschide dex-ul si ai sa vezi la fiecare cuvant: “din franceza” sau “din latina” sau “din greaca”, etc. Asta-i procesul.
Sunt de acord cu tine, Ilidia! Între timp, lingviștii au acceptat forma pluralului căpșună care până cu ceva timp în urmă definea vrejul – căpșunul. Astfel, fructele nu mai sunt căpșune, ci căpșuni. În curând vom mânca meri, cireși, pruni etc.
O singură observație am la comentariul tău: pronumele corect de atribuit snobilor este aceiași (masc. pl.), nu aceeași (fem. sing.).
Andreea Dogar, folosesti in articol “ani de zile”, ti se pare ca are vreun sens? De ce nu “ani de saptamani” sau “ani de luni”?
“de zile” se utilizeaza doar cu “luna” sau “luni” pentru a evita o eventuala confuzie, de exemplu “astept de Luni” sau “astept de luni de zile”…