Foto: Noël Zia Lee Wikimedia Commons
Microciparea animalelor de companie este obligatorie începând cu 1 ianuarie 2012 în cazul în care vrei să te deplasezi alături de prietenul tău pe teritoriul Uniunii Europene. Autoritatea Națională Sanitar Veterinară a anunțat că tatuarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie nu mai este admisă că mijloc de identificare pentru animalele care circulă în spațiul comunitar.
Chiar dacă nu plănuiești să îți iei animalul de companie la o plimbare prin Europa, nu ar strica să iei în calcul posibilitatea de a-ți microcipa câinele sau pisica: implantarea microcipului va crește simțitor șansele tale de a-ți recupera animalul dacă l-ai pierdut, dacă s-a rătăcit sau a fugit de acasă. În continuare, GreatNews vă prezintă un ghid complet al procedurii de microcipare.
„Primul impediment încercat de proprietari în găsirea unui animal pierdut este tocmai acesta: absența microcipului de identificare. De multe ori, animalele de companie găsite de binevoitorii care doresc să le ajute să se întoarcă acasă, nu pot face acest lucru tocmai pentru că nu pot identifica proprietarul”, spune Doina Cazacu din Vrancea, o iubitoare de câini ce administrează un grup de animale pierdute și găsite în țară.
„Succesul întoarcerii unui câine la proprietar s-a datorat, de cele mai multe ori, datorită identificării unui microcip”, continuă ea.
Microciparea câinilor și a pisicilor nu este dureroasă
Microcipul este un dispozitiv electronic de mărimea unui bob de orez, ce conține un cod unic ce poate fi citit cu ajutorul unui scanner special. Microcipul este încapsulat într-o sticlă biocompatibilă rezistentă la apă, vibrații sau șocuri – astfel, el este inert din punct de vedere biologic și nu există nicio posibilitate de respingere a acestuia de către corp sau de dezvoltare a unei alergii dacă microcipul a fost implantat cu respectarea normelor de igienă. Microcipul este dotat cu un sistem antimigrare pentru ca acesta să nu se deplaseze din locul în care a fost implantat.
Microcipul se cumpără de la un cabinet veterinar împreună cu o seringă de unică folosință împachetată într-un mediu steril. Pachetul conține și cinci-șase etichete autoadezive care au înscrise pe ele codul unic al microcipului. Etichetele se lipesc pe carnetul de sănătate al câinelui, pe pașaportul lui sau pe alte documente. În cazul în care îți pierzi câinele, cu ajutorul acestor etichete – ce conțin același cod precum microcipul – poți demonstra că tu ești proprietarul animalului pierdut.
Spre deosebire de tatuare, implantarea microcipului sub piele nu este un procedeu dureros. Implantarea microcipului seamănă foarte mult cu o injecție obișnuită și nu este nevoie de anestezie. Microciparea câinilor și a pisicilor poate fi făcută la orice vârstă. În cazul puilor, se recomandă ca microciparea să se realizeze după prima vaccinare.
Un microcip implantat deasupra coloanei vertebrale a unei pisici / Foto: Joelmills Wikimedia Commons
Microcipul implantat nu trebuie înlocuit
Odată ce câinele a fost microcipat, el va putea fi identificat cu ajutorul acelui microcip pe tot parcursul vieții sale. Microcipul nu are baterie, deci nu necesită încărcare sau înlocuire.
Microcipul poate fi implantat de medicul veterinar într-un cabinet sau la asociațiile și cluburile chinologice sau feline. Important este ca, înainte de implantarea microcipului, medicul veterinar să verifice cu ajutorul scannerului codul microcipului (pentru ca acesta să fie același cu cel de pe etichete). Totodată, trebuie verificat și animalul de companie pentru ca el să nu aibă deja un microcip implantat. După implantarea microcipului, animalul de companie trebuie scanat pentru a vedea dacă dispozitivul funcționează.
Apoi, veterinarul va introduce codul unic citit de scanner în baza de date națională. Alături de acest cod vor fi trecute datele de identificare ale animalului (vârstă, rasă, istoricul medical) și datele de contact ale stăpânului (nume, adresă, număr de telefon).
Nu uita ca atunci când îți schimbi adresa sau numărul de telefon să te duci la un cabinet veterinar pentru a actualiza informațiile din baza de date. Pentru modificări este posibil să plătești o taxă, care variază de la cabinet la cabinet.
Microciparea câinilor, între 50 și 150 de lei
Două locuri sunt folosite pentru implantarea microcipului la câini și pisici: fie este implantat sub piele, în zona de mijloc a gâtului, în partea stângă, fie microcipul este implantat subcutanat, pe linia mediană dorsală, în spate, între omoplați.
În cazul în care găsești un animal pierdut pe stradă, du-l la un cabinet veterinar, la un adăpost, la un spital pentru animale sau la o asociație chinologică / felină pentru ca animalul să fie scanat. Dacă animalul găsit are implantat un microcip, numărul codului unic se introduce în sistemul de căutare al bazei de date naționale pentru a găsi datele de contact ale proprietarul animalului.
Implantarea unui microcip costă între 50 și 150 de lei, în funcție de firma producătoare și de cabinetul veterinar unde alegi să îți duci animalul de companie. Prețul include microcipul, seringa, etichetele autiadezive, manopera de implantare și introducerea datelor tale și ale animalului tău în computer (în baza de date națională).
Dacă acest articol ți-a fost de folos, dă-ne un like pe pagina noastră de Facebook.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
Comunicat de presă
Curtea Constituțională va decide dacă obligativitatea vaccinării antirabice gratuite poate fi condiționată
Instanţa de pe lângă Curtea de Apel Cluj a suspendat, în data de 13 ianuarie, procesul, și a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată de ”Registrul Electronic al Animalelor Domestice și de Companie” (R.E.A.D.C.).
Asociația R.E.A.D.C. Turda a dat în judecată Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) şi Colegiul Medicilor Veterinari (C.M.V.), și a cerut anularea mai multor articole din Ordinul nr. 1 din 07.01.2014, care reglementează normele privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân.
Asociația consideră că:
– Este abuzivă condiționarea vaccinării antirabice gratuite de plata microcipării și a înregistrării în Registrul de evidenţă al câinilor cu stăpân (RECS), deținut de C.M.V.
– Prețul microcipului și al manoperei implantării acestuia este la liberă negociere între veterinar și proprietar.
– Vaccinul antirabic este obligatoriu și gratuit la nivelul întregii țări, și trebuie făcut gratuit tuturor câinilor cu stăpân, de către medicii veterinari concesionari.
Descrierea contextului:
Evidența vaccinării antirabice a fost gestionată de A.N.S.V.S.A., dar acest registru a fost parţial ”privatizat”, doar în ceea ce priveşte câinii cu stăpân, adăposturile orăşeneşti rămânând în subordinea statului, deoarece de pe urma lor nu se puteau încasa bani.
”Privatizarea” parţială a registrului A.N.S.V.S.A. sub denumirea de RECS, a fost atribuită C.M.V-ului., sub coordonarea deputatului și fostului președinte A.N.S.V.S.A., Liviu Harbuz, care a participat la elaborarea Legii 258/2013. Menționăm că el deținea în momentul elaborării legii respective și deține și acum funcția de prim-vicepreședinte al C.M.V.
Aceste declaraţii sunt susţinute de asociaţiile şi persoanele consultate la formarea legii respective.
Fostul guvern, Ministerul Agriculturii, A.N.S.V.S.A. și C.M.V., nu i-au informat pe proprietarii de câini despre dreptul lor constituțional la gratuitatea vaccinării antirabice, cu toate că Asociația R.E.A.D.C. a somat fiecare instituţie în parte, prin nenumărate scrisori oficiale, încă din decembrie 2013, despre aceste abuzuri la care oficialitățile nu au reacționat nici până în prezent.
Cerem cercetarea persoanelor care se fac vinovate pentru comiterea infracţiunilor pedepsite de Art. 352 C.P., alin. 1, 2, privind zădărnicirea combaterii bolilor, şi Art. 355 C.P., privind răspândirea bolilor la animale sau plante.
Condiționarea vaccinului gratuit de o acțiune cu plată, în interes de grup, este un atac premeditat asupra sănătății publice, și a făcut ca, în perioada 2014-2015, mai puțin de 20% din întreaga populație canină de pe teritoriul țării să fie vaccinată antirabic.
Acesta este un şantaj legal asupra cetățenilor, uitând realitatea sărăciei crunte din mediul rural românesc, unde majoritatea gospodarilor și a ciobanilor dețin câinele ca animal de pază și protecție, nu ca animal de companie.
Cetățenii sunt pasibili de amenzi exagerate, de cca. 1.000 euro, dacă nu își înregistrezează animalul.
Proprietarii de animale trebuie scutiţi de amenzi, conform Procedurii administrativ-contravenţionale, în care se precizează: “Pentru a fi subiect al contravenţiei, persoana fizică trebuie să acţioneze în deplină libertate de voinţă şi acţiune, adică hotarârea de a săvârşi fapta respectivă să nu-i fie impusă din exterior, fapt ce i-ar paraliza puterea de a se conduce şi de a fi stăpână pe faptele sale.”
Abandonul câinilor este și urmarea acestor legi de exploatare financiară, cu ajutorul unor aleși care au interese personale sau de grup.
Acțiunea în instanță a avut titlul: „Banii înaintea sănătății publice”.
R.E.A.D.C. şi partenerii Tasso e.V. Germania au înaintat cazul la forurile UE, prin coordonatorul de proiecte Marin Bleidner, care l-a informat pe Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, în legătură cu acest abuz premeditar. Europarlamentarul Bernhard Stefan Eck, vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătatea Publică și Siguranța Alimentară, în Parlamentul UE, ne-a promis, la întâlnirile avute, monitorizarea acestor abuzuri și inițierea procedurilor de control.
Conform statutului unei asociații neguvernamentale fără scop patrimonial, vom combate în continuare acțiunile abuzive ale sistemului care a deturnat țelul acestei campanii gratuite dedicată protejării sănătății cetățenilor și a animalelor din România.
Dreptul animalelor fără dreptul proprietarilor de animale este un act de cinism!