AcasăPromovatFactori care influențează eficacitatea adjuvanților în protecția culturilor

Factori care influențează eficacitatea adjuvanților în protecția culturilor

-

Te-ai întrebat vreodată de ce un tratament perfect dozat nu dă întotdeauna rezultatele așteptate? Adevărul e că eficiența adjuvanților – acei „potențiatori” ai substanțelor active – nu depinde doar de ce pui în rezervor, ci și de cum, când și cu ce condiții îl aplici. Iar când toate aceste variabile nu sunt aliniate, pierzi timp, bani și eficiență. Hai să vedem ce factori fac cu adevărat diferența în teren.

Definiția și rolul adjuvanților în protecția culturilor

Adjuvanții sunt substanțe auxiliare adăugate la soluțiile de tratament fitosanitar pentru a îmbunătăți eficiența, stabilitatea sau aplicabilitatea produselor de protecția plantelor (PPP), fără a avea ei înșiși un efect fitotoxic direct asupra agenților patogeni sau dăunătorilor. Aceștia nu sunt substanțe active în sine, dar optimizează acțiunea pesticidelor, fie ele erbicide, fungicide, insecticide sau biostimulatori.

Clasificare funcțională a adjuvanților

Adjuvanții se împart în mai multe categorii, în funcție de rolul pe care îl îndeplinesc:

1. Surfactanți (agenți tensioactivi)

  • reduc tensiunea superficială a lichidului → îmbunătățesc aderența și acoperirea pe suprafața frunzelor;
  • exemple: agenți umectanți, penetranți, dispersanți. Adjuvantul Kantor, produs de Kwizda Agro, este un adjuvant multifuncțional cu o formulare pe bază de trigliceride alkoxilate. Aceasta îmbunătățește acoperirea și aderența soluției pe suprafața frunzelor, asigurând o distribuție uniformă a produsului.

2. Agenți penetranți

  • favorizează pătrunderea substanței active în țesuturile plantei;
  • esențiali pentru produsele sistemice.

3. Agenți antiderivă

  • reduc dispersia necontrolată a picăturilor în timpul pulverizării → scad riscul de contaminare accidentală a altor culturi sau a mediului;
  • recomandați în zone cu vânt sau la tratamente avio.

Rolul adjuvanților în practica agricolă

Adjuvanții contribuie direct la:

  • reducerea dozelor de pesticide, prin creșterea eficienței aplicării;
  • îmbunătățirea uniformității tratamentului, mai ales pe frunze cerate, păroase sau hidrofobe;
  • prevenirea fitotoxicității, prin controlul mai precis al aplicării;
  • reducerea pierderilor prin scurgere, evaporare sau spălare;
  • creșterea compatibilității între produsele din amestec.

Tipuri de adjuvanți utilizați în protecția culturilor

Iată o clasificare clară și completă a principalelor tipuri de adjuvanți utilizați în protecția culturilor, împreună cu rolul fiecăruia în tehnologia aplicării tratamentelor fitosanitare:

1. Surfactanți (agenți tensioactivi)

Acești adjuvanți reduc tensiunea superficială a picăturilor de soluție, facilitând răspândirea uniformă pe suprafața frunzelor.

Subcategorii:

  1. Umectanți – mențin picăturile de soluție lichide mai mult timp, crescând absorbția;
  2. Aderenți – îmbunătățesc fixarea soluției pe frunză;
  3. Dispersanți – asigură o distribuție uniformă a particulelor în soluție;
  4. Spumigeni/antispumigeni – controlează formarea spumei în rezervor.

2. Agenți penetranți (penetranți activi)

Au rolul de a facilita pătrunderea substanței active în cuticulă și țesuturile plantei, esențiali mai ales pentru pesticidele sistemice.

Exemple:

  • uleiuri vegetale (ex: ulei de rapiță, soia, neem);
  • estere metilice ale acizilor grași (MSO – methylated seed oils);
  • uleiuri minerale (pentru produse cu acțiune translaminară).

3. Agenți antiderivă

Reduc dispersia picăturilor în atmosferă în timpul aplicării, limitând deriva vântului și pierderile de produs.

Funcții:

  • măresc dimensiunea picăturilor;
  • stabilizează jetul în timpul pulverizării;
  • protejează culturile vecine și mediul înconjurător.

4. Aderenți și fixatori

Asigură o mai bună retenție a soluției pe plantă, crescând rezistența la spălare (ploi, irigații) și la evaporare.

Caracteristici:

  • formează o peliculă fină pe frunză;
  • prelungesc timpul de contact al substanței active;
  • sunt esențiali în tratamentele prelungite (ex: vița de vie, pomi fructiferi).

5. Reglatori de pH și stabilizatori

Mențin un pH optim al soluției de stropit, pentru a preveni degradarea chimică a substanțelor active.

Exemple:

  • acidifianți (corectează apa alcalină);
  • agenți tampoane (mențin pH constant pe durata aplicării);
  • indicatoare de pH vizual (schimbă culoarea în funcție de pH).

6. Compatibilizanți și agenți de condiționare a apei

Optimizează calitatea apei folosite la prepararea soluției, esențială pentru eficiența tratamentului.

Roluri:

  • leagă ionii de calciu și magneziu (care inactivează unele pesticide);
  • reduc duritatea apei;
  • împiedică precipitarea substanțelor în rezervor.

Factori care influențează eficacitatea adjuvanților în protecția culturilor

Vremea are un impact direct asupra comportamentului adjuvanților. De exemplu, în zilele caniculare, unele substanțe pot cauza fitotoxicitate, mai ales cele pe bază de uleiuri. În schimb, la temperaturi scăzute, absorbția substanțelor în plantă este lentă, iar eficiența adjuvanților penetranți scade. Umiditatea aerului joacă și ea un rol: o umiditate moderată ajută, dar în condiții de secetă sau vânt, soluția se poate evapora rapid.

Atenție la:

  • temperaturi extreme (sub 10°C sau peste 28–30°C);
  • umiditate foarte scăzută;
  • vânt (risc de deriva și pierdere de substanță);
  • ploi imediat după tratament (scad eficiența dacă nu se folosește un fixator bun).

De asemenea, apa este vehiculul în care ajung substanțele pe plantă. Dacă este prea dură (bogată în calciu, magneziu sau fier), poate inactiva ingredientele active sau adjuvanții. De asemenea, un pH incorect (prea acid sau prea alcalin) poate duce la descompunerea rapidă a pesticidelor. De aceea, folosirea unui adjuvant care reglează pH-ul sau reduce duritatea apei este adesea esențială.

Ideal:

  • pH-ul apei: între 5,5 și 6,5 pentru cele mai multe substanțe active;
  • duritate redusă (<150 ppm CaCO₃);
  • apă limpede, fără sedimente sau impurități.

Eficiența unui adjuvant depinde și de caracteristicile fizice ale frunzei. Unele plante (ex. ceapa, varza, porumbul) au frunze cerate sau lucioase, pe care soluția se scurge rapid dacă nu este însoțită de un adjuvant cu efect umectant și aderență bună. Pe de altă parte, frunzele păroase pot reține soluția neuniform, necesitând dispersanți.

Soluția: alege adjuvanți adaptați frunzei:

  • frunze lucioase/cerate: surfactanți + umectanți;
  • frunze păroase: dispersanți;
  • frunze subțiri sau tinere: evită concentrațiile mari, pot apărea arsuri.

În protecția modernă a culturilor, adjuvanții nu mai sunt opționali – sunt parte integrantă a unui tratament eficient. Însă pentru a valorifica pe deplin potențialul lor, trebuie să ții cont de un ansamblu de factori: de la calitatea apei și condițiile meteo, până la tipul de frunză și compatibilitatea cu substanțele active. Doar printr-o aplicare corectă și contextualizată, adjuvanții devin aliați reali în creșterea eficienței și sustenabilității tratamentelor fitosanitare.

Sursă foto: Shutterstock

Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:


Dan Arsenie
Dan Arseniehttp://greatnews.ro
Jurnalist GreatNews, Dan Arsenie lucrează în presa centrală din 2007 şi a scris pentru publicaţii ca Evenimentul Zilei, realitatea.net şi Yahoo News România. Scrie cu pasiune reportaje şi portrete jurnalistice şi acordă o atenţie ridicată promovării oamenilor frumoşi şi a locurilor frumoase din România.

RĂMÂI MEREU CONECTAT CU NOI

302,134FaniÎmi place
391CititoriConectați-vă
122AbonațiAbonați-vă
52FollowersFollow

CINE, CE, CUM?

5 concluzii care se desprind după analiza a 13 sondaje pentru...

0
GreatNews a analizat 13 sondaje de opinie pentru alegerile de la Primăria București, apărute în ultimele 2 luni, și vă prezintă în continuare câteva...

Bilanțul morților din Hong Kong ajunge la 55. De ce incendiul...

0
Bilanțul morților din incendiul care a cuprins un complex rezidențial din Hong Kong a crescut la 55 de persoane, iar alte peste 270 sunt...

TOP 10. Din ce țări vin cei mai mulți migranți non-UE...

0
Peste 136.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene, ce dețineau permise de ședere în scopul angajării, locuiau în România la sfârșitul lunii august 2025,...