TOP. Europenii care sunt cei mai buni la limbi străine. Cum stau românii

limbi străine
Foto: geralt / pixabay.com

Europenii sunt destul de buni la limbi străine. Aproximativ 65% dintre europeni pot să vorbească cel puțin o limbă în afară de limba maternă.

Prin comparație, doar 20% dintre adulții din SUA pot să vorbească încă o limbă străină (sunt bilingvi), potrivit WashingtonPost.

Dar există diferențe semnificative și între diferite regiuni ale Europei. Astfel, nordicii și locuitorii din țările baltice excelează la limbi străine, în vreme ce mulți dintre europenii din sud nu stăpânesc o limbă străină.

De asemenea, nici europenii din țările unde engleza este limba maternă nu stau grozav, cel mai probabil deoarece știind deja engleza – cea mai vorbită limbă din lume – motivația de a ști încă o limbă scade.

Astfel, la coada clasamentului se află Marea Britanie, unde doar 34,6% din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani cunoaște o limbă străină, arată datele Eurostat pentru anul 2016. Iar în Irlanda, doar 50,9% din acest segment de populație știe o limbă străină.

România se află și ea la coada clasamentului: doar 35,8% dintre adulții cu vârste de 25-64 de ani știu o limbă străină (doar britanicii stau mai prost decât românii la acest capitol).

Procente mai mici se întâlnesc și în Spania (54,3%), Franța (60,1%) și Italia (66,1%).

În fruntea clasamentului se află Suedia (96,6% din populația în vârstă de muncă știe cel puțin o limbă străină). Suedia este urmată de Letonia (95,7%), Danemarca (95,7%), Lituania (95,6%), Luxemburg (94,5%), Finlanda (92,1%), Norvegia (92,1%), Malta (91,8%), Elveția (91,7%) și Estonia (91,2%).

Regăsiți toate datele Eurostat în graficul de mai jos:

limbi străine

Foto: geralt / pixabay.com

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.