Președintele Klaus Iohannis a anunțat ieri, într-o conferință de presă, că după data de 15 mai ar putea să fie decretată starea de alertă, care va înlocui starea de urgență, instituită în urmă cu șase săptămâni pentru limitarea răspândirii coronavirusului.
”Decizia nu o vom lua mâine (n.r. – miercuri), fiindcă vrem să urmărim cum evoluează situația din punct de vedere epidemiologic. Și decizia dacă vom prelungi starea de urgență sau dacă vom găsi o formă alternativă, de exemplu, starea de alertă, o vom lua probabil în cursul săptămânii viitoare”, a declarat ieri președintele Iohannis.
Șeful statului a anunțat, în urmă cu mai multe zile, că după data de 15 mai, când expiră prelungirea stării de urgență, va fi o relaxare a restricțiilor impuse populației pe fondul pandemiei de COVID-19.
Starea de alertă este o posibilă cale de gestionare a situației pe viitor.
Starea de alertă se declară în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.
”Starea de alertă este mai simplă, mai mică decât starea de urgență. Starea de urgență este la nivelul ministrului de Interne, decretată de președinte. Starea de alertă este declarată de Comitetul pentru situații de urgență, cu aprobarea premierului”, a explicat Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, la Digi24.
”În starea de alertă nu se pot da ordonanțe militare. Se pot da doar ordine, care nu au aceeași putere. De asemenea, în starea de alertă nu se pot stabili amenzi”, a declarat Augustin Zegrean, adăugând: ”Dacă vor să mențină amenzile, vor trebui să dea o lege”.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
