Pachetul 2 de măsuri propus de Guvernul Bolojan, menit să aducă îmbunătățiri modului de funcționare a administrației locale, a fost lansat în consultare publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Dincolo de reducerile de posturi și de introducerea evaluării multianuale pentru înalții funcționari publici, pachetul vine și cu o serie de măsuri care îi vizează pe cetățenii obișnuiți. GreatNews a analizat măsurile și vă prezintă cele mai importante prevederi care au impact asupra publicului larg.
1. O primă măsură prin care Guvernul vrea să strângă mai mulți bani la buget este de a-i forța pe români să își plătească amenzile rutiere. Astfel, șoferii care nu își plătesc amenzile în maximum 90 de zile lucrătoare nu mai au voie să conducă.
Conținutul articolului propus este următorul: „Titularii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu au dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice, în cazul în care nu își îndeplinesc, în termen de 90 de zile lucrătoare de la data termenului calculat potrivit art. 28, alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 (…) obligațiile de plată a creanțelor provenite din amenzile contravenționale care le-au fost aplicate în calitate de conducători de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie.
Perioada în care titularii permiselor de conducere nu au dreptul de a conduce începe la ora 0:00 a celei de a treia zi lucrătoare următoare împlinirii termenului prevăzut la alin. (1) de la luarea în evidență a obligației de plată și încetează la ora 0:00 a celei de a treia zi următoare a zilei lucrătoare în care organul fiscal local constată stingerea integrală a obligației de plată a creanței respective sau împlinirea unui termen de 2 ani de la luarea în evidență a creanței.”
2. O altă modificare propusă prevede modificarea Codului fiscal astfel încât cei care și-au construit case fără autorizație de construire vor trebui să plătească un impozit dublu. Iată cum este formulat articolul respectiv: „Pentru lucrările realizate fără autorizație de construire, cu excepția celor edificate anterior datei de 1 august 2001, valoarea de impozitare se calculează în raport cu suprafața clădirii executate și se stabilește un impozit majorat cu o cotă de 100% față de valoarea de impozitare stabilită conform legii, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării.”
3. De asemenea, Guvernul vrea să îi sancționeze pe românii care nu și-au declarat clădirile: „Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora în evidențele autorităților administrației publice locale reprezintă o obligație legală a contribuabililor care dețin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea acesteia. În situația nedeclarării clădirii, de către proprietar, valoarea impozitului se majorează succesiv, cu 30% pentru fiecare interval de întârziere sau fracție de interval de 6 luni de întârziere. Majorarea se aplică pentru anul fiscal pentru care se stabilește impozitul.”
4. Prin Pachetul 2 autoritățile vor să crească capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale, inclusiv prin măsuri menite să faciliteze colectarea de taxe și impozite. O astfel de măsură îi vizează pe beneficiarii de ajutor social care nu își plătesc taxele și impozitele locale.
Noua lege prevede că „începând cu 1 ianuarie 2026, sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune pot fi executate silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale.”
„Reținerea din sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către agențiile teritoriale, la solicitarea organelor fiscale locale. Organele fiscale locale transmit agențiilor teritoriale până la 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie ale fiecărui an, titlurile executorii privind impozitele și taxele locale restante, precum și accesoriile aferente acestora.
Pe baza titlurilor executorii, agențiile teritoriale rețin din drepturile de venit minim de incluziune sumele cuvenite bugetelor locale, succesiv, lunar, până la stingerea sumelor cuprinse în titlurile executorii și le virează în termen de 10 zile lucrătoare de la data reținerii, în conturile de venituri ale unităților/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale, deschise la Trezoreria Statului”, prevede articolul din noua lege.
5. O altă noutate este că organele fiscale locale vor putea cesiona creanțele fiscale și bugetare către executori judecătorești sau către operatori economici specializați în recuperarea creanțelor, în vederea colectării acestora.
„Cesiunea creanțelor fiscale și bugetare trebuie să fie făcută printr-un act de cesiune în formă scrisă. Pentru activitatea desfășurată, executorii judecătorești și operatorii economici, în calitatea lor de cesionari, pot aplica comisioane și au dreptul de a întreprinde toate demersurile legale pentru recuperarea creanțelor cesionate, inclusiv executări silite, popriri sau alte măsuri legale. Comisioanele cuprind cheltuielile de excutare și o marjă de profit rezonabilă.
Detaliile cesiunii creanțelor se consemnează într-un contract de cesiune. Organele fiscale locale rămân responsabile de evidența creanțelor cesionate și de comunicarea către contribuabili a informațiilor relevante privind cesiunea acestora. Cesiunea creanțelor fiscale nu exonerează contribuabilii de obligațiile fiscale restante, acestea sunt datorate Cesionarului care după încasare le virează bugetului local”, prevede articolul propus.
Vă recomandăm și:
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
