Sunt câteva greşeli cu care românii s-au împrietenit atât de bine încât le iau cu ei peste tot: la muncă, la întâlnirile cu prietenii, în vacanţe. Generoşi, părinţii împărtăşesc erorile cu micuţii lor, astfel încât, deseori, greşeală devine normă.
1. Folosirea greşită a lui “decât” în loc de “doar” (şi invers) este probabil cea mai populară eroare sau oroare gramatică, spuneţi-i cum vreţi. Atât de populară, încât şi Mircea Geoană a făcut-o, în dezbaterea televizată anterioară prezidenţialelor din 2009. “Mai aveţi decât trei zile de mandat”, spunea Geoană la acea vreme, într-un schimb de replici cu Traian Băsescu. Social-democratul avea să piardă alegerile. “Decât” câteva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul preşedinte.
Cum e corect? Regula e destul de simplă. “Decât” se foloseşte în structuri negative şi “doar” în cele afirmative. Exemple: “Nu am decât 5 lei în buzunar”, “Am doar 5 lei în buzunar” sau, ca să corectăm formularea din paragraful anterior, “Doar câteva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul preşedinte”.
2. O altă greşeală îl are ca “port-drapel” pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, devenit faimos pentru aversiunea pe care o avea (şi, probabil, încă o are) pentru “pe care”. Şi Mihai Tatulici avea deseori scăpări cu “pe”-ul în acuzativ, dar nu cumva să trageţi concluzia că, dacă nu puneţi “pe”-ul atunci când e nevoie de el, o să ajungeţi demnitari de stat sau jurnalişti TV. Deşi, iată, şanse există!
Cum e corect? Acel “pe” face diferenţa între subiect şi complement direct, explică Rodica Zafiu într-un articol din “România Literară”. Iată câteva exemple: “Cartea care e pe masă”, “Cartea pe care am luat-o de pe masă”; sau, ca să îl corectăm pe Tăriceanu, “Calităţile pe care le au (unii miniştri)”.
3. “Să aibe” este o altă “invenţie” lexicală a românilor. Şi de această dată, greşeala are un demn reprezentant: fostul preşedinte Traian Băsescu. Iată câteva întrebări puse de români pe forumuri, găsite rapid pe internet: “Câţi copii trebuie să aibe o familie?”, “Câte kilograme trebuie să aibe tortul de nuntă?”, “Ce acte trebuie să aibe maşina dacă e înmatriculată pe Spania?”. Dar greşeala e prezentă şi în presă. Cei de la manager.ro ne vorbesc despre calităţile de bază pe care “trebuie să le aibe” potenţialii angajaţi. Probabil, doar limba străină e obligatorie, cea maternă e facultativă.
Cum e corect? Aici, nu sunt multe de explicat, corect este “să aibă”, “o să aibă” etc, niciodată cu “aibe”.
4. Merită notat că românii s-au cam plictisit de “engleji” şi “franceji”, de “ţigare” şi “sălbatec”, iar aceste aberaţii lexicale pot fi plasate cu mândrie în categoria “pe cale de dispariţie”. Însă, există o formulare greşită care a ţinut piept, cu mare succes, trecerii anilor. “Cât aveţi ceasul?” este o întrebare pe care românii o adresează adesea. Aparent, nu pare nimic greşit, dar încercaţi să analizaţi logic extrem de slaba legătură dintre cuvinte.
Cum e corect? Întrebarea poate fi “Aveţi un ceas?” sau, pentru a fi şi mai expliciţi, “Cât este ceasul?”.
Vă recomandăm și:
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Foto: StartupStockPhotos / pixabay.com
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
Legat de punctul 4, un alt sens al cuvantului “locaţie” este: un loc anume, precis determinat. Acesta a fost introdus in DEX 2009, nefiind prezent in editiile anterioare ale dictionarului.
Mai cititi si apoi preluati! Locatie inseamna si ”un loc anume, precis determinat”(DEX 2009)
Daca tot discutam despre corectitudinea in gramatica limbii romane, atunci cum e corect eroare “gramatica ” sau gramaticală?
Referitor la numărul 4:
LOCÁȚIE, locații, s. f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. ◊ Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. (Jur.; în sintagma) Contract de locațiune = Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. 3. Un loc anume, precis determinat. [Var.: locațiúne s. f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis, engl. location.
Pentru “locatie” DEX-ul accepta si intelesul de “loc anume”. https://dexonline.ro/definitie/locatie (vezi punctul 3.)
Alte greseli pe care le intalnesc frecvent sunt: “mi-ar place” in loc de “mi-ar placea”; “sa deie” in loc de “sa dea”
Sa steie,sa ieie,sa beie.sa deie s.a.
Eh le-ati luat pe alea complicate
De “cel mai celebru” care e pe toate drumurile ati uitat complet.
Mai este o greşeală extrem de frecventă, ˝virală˝ cum ar zice unii, prezentă în special în buletinele meteo (la radio): ˝vântul va bate slabă ….˝. Confuzia adverb/adjectiv. Şi am întâlnit-o cu precădere în gura prezentatoarelor, dar poate că-i doar o coincidenţă…
ok dar spuneti-mi si mie cum e corect “vorbesc franceza , engleza ,romana ,chineza” sau vorbesc frantuzeste, englezeste , romaneste, chinezeste”?
Orice fraza , se incepe cu litera mare , iar dupa ok , se pune virgula .
Sper ca te va ajuta pe viitor .
In schimb, intre subiect si predicat nu se pune virgula…
Hahaha! Domnule, invata sa scrii si apoi da lectii. Intre SB si P nu se pune virgula. Inainte de virgula nu exista pauza. Sper ca te va ajuta pe viitor…
Corect este franceza, romana, engleza, etc. Gandeste-te ca se numeste “limba romana” nu limba romaneste. Romaneste se foloseste cand ne referim la ceva in stilul romanesc, de exemplu gatim romaneste sau ne comportam romaneste… Daca spunem vorbim romaneste, spunem ca vorbim ca romanii, nu ca vorbim limba romana.
Cred ca e corect “vorbesc franceza”, daca stii limba franceza si o poti folosi in discutii cu vorbitorii de limba franceza. Daca zici “vorbesc frantuzeste”, e cam ca atunci cand iti dai cu Old Spice, dupa care calaresti cu spatele si vorbesti romaneste, in acelasi timp…
“mă disperă”, “ce-s cu astea” “ceva de genul (şi-atât!)”, “votcă”, “coneac”…
In legatura cu punctul 5: in viata mea nu am auzit careva sa intrebe: “Aveti un ceas”… E cam aberant si sa te gandesti ca o persoana ar putea pune o astfel de intrebare, poate doar sa se verifice ca peroana pe care o intreba, chiar are un ceas, si ar vrea sa-l inspecteze…
“Aparent, nu pare nimic greşit, dar încercaţi să analizaţi logic extrem de slaba legătură dintre cuvinte.”
E ceva gresit aici :).
Mi-ar place sa comenteze un specialist folosirea expresiei ca si inginer, actor etc, mie mi se pare ca vrea sa spuna neterminat….
De asemenea folosirea cuvintului expertiza in loc de experienta mi se pare o aberatie provenita din imitarea unui lapsus lingvistic a unei foate ca si mistrira a educatiei…asta ca sa aiba legatura cele doua prrobleme.
Se presupune ca este o chestiune de educatie, respect si bun simt sa vorbesti cat mai corect limba tarii tale. De aici incolo tine, cate putin, de mai multe conditii, indeplinirea acestui deziderat. Capacitatea intelectuala (simtul limbii), invatatorul din primii ani de scoala, contactul cu cartea, scl. Daca in scoala primara nu se vor reintroduce orele de caligrafie si de vorbire libera, degradarea limbiiromane este inevitabila. Este mult de vorbit si de facut.
Adevarat…
La piață
– Dați-mi niște cartofi
– De cât?
– Da, decât cartofi!
(http://decât.ro)
aiba are si alte cateva variante acceptate in DEX despre care autorul articolului probabil nu stie: aibe, aibi, aiva.
Minge sau mingie, maro sau maron…
De multe ori incerc sa scriu corect si uite ca tot fac greseli. Iar pe retelele de socializare sunt unii oameni care scriu atat de gresit incat stau cateva minute sa traduc, ca sa pot sa inteleg ce vrea sa zica.
Nu stiu cat de corect am scris la comentariul anterior.
…”sa inteleg ce VOR sa zica”.
Cred totusi ca termenul “locatie” a aparut ca neologism din limba engleza, unde cuvantul “location” este folosit cu acelasi sens. Din cate spunea Alecu Russo, lingvistii trebuie sa ia seama de ce vorbeste poporul si sa introduca in vocabular cuvintele noi folosite curent de populatie.
Deja ma oibosesc corecturile gramaticale…si asta de cand am fost invatati in clasele primare cuvantul sînt si s-au trezit niște criminali ai limbii române sa creeze o noua regula…se scrie cu U…sunt.
sīnt e forma originala, străveche. ..dar exista interese sa ni se omoare limba TRACĂ ( NU E LATINA!!)
Greselile cu “care”, in loc de “pe care”, si cu aibe, in loc de aiba, le faceam si eu … La inceput din cauza vitezei… apoi binenteles ca ele au devenit o normalitate… din pacate. E mai simplu sa pui e-ul pentru aiba.. in loc de a.. si la fel si pentru care* in loc de – pe care*… Totusi este pacat, fiindca ajungem sa vorbim incorect gramatical, si in felul acesta inducem in eroare si alti oameni.
Este corect să scrii “5 greșeli” în loc de “Cinci greșeli”?
Dar “eroare gramatica” nu e o eroare gramaticala ???!!!
Si “greseala” nu cumva e o gresala ???!!!
Nu stiu dak a mai scris cineva in comentarii, insa se mai face in tarisoara noastra si urmatoarea greseala:
Se amesteca “datorita” cu “din cauza”.
Corect este asa = DATORITA se foloseste in context pozitiv
DIN CAUZA se foloseste in context negativ.
Intotdeauna.
Datorita cetzii s-a produs accindentul auto. Fals. Din cauza cetzii. (in fine, din cauza imprudentei soferului)
Datorita curajului unui barbat, cainele agresiv a fost indepartat. Asa da.