Guvernul Bolojan a fost învestit pe 23 iunie, iar după numai două săptămâni, pe 7 iulie, și-a asumat răspunderea în Parlament pentru măsurile fiscale din primul pachet legislativ menit să reducă deficitul uriaș, de 9,3%, lăsat de Guvernul Ciolacu.
Acest prim pachet a inclus în special măsuri pentru creșterea veniturilor de la bugetul de stat (creșteri de taxe și impozite), nu pentru reducerea cheltuielilor statului. Guvernul a promis că urmează un al doilea pachet de măsuri care va viza reforma statului (comasări de instituții, reduceri de posturi și de sporuri, depolitizarea companiilor de stat, tăierea privilegiilor și a pensiilor speciale etc). De atunci a trecut mai bine de o lună, iar aceste măsuri – deși anunțate – încă nu au fost adoptate.
Dacă unele reforme, ca de exemplu digitalizarea ANAF, necesită timp, altele pot fi inițiate mai ușor, prin schimbarea legilor acolo unde este nevoie.
1. Reforma pensiilor speciale este una dintre cele mai așteptate măsuri de către români, o bună parte a societății dorind o modificare a pensiilor speciale astfel încât acestea să fie transformate în pensii pe bază de contributivitate.
Până acum, Guvernul a publicat doar o propunere de modificare a pensiilor magistraților, în data de 29 iulie. Legea prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani (cu posibilitatea de a ieși cel mai devreme la 58 de ani) și reducerea cuantumului indemnizației la maximum 70% din salariul net avut în ultima lună de activitate.
Propunerea a stârnit reacții dure din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care a anunțat că va lupta cu toate resursele împotriva legii, sugerând astfel că, dacă va fi votată în Parlament, legea va fi atacată la CCR.
În acest moment, nu este clar când anume va fi adoptată legea sau dacă ea va fi trecută prin Parlament tot prin procedura asumării răspunderii guvernamentale. Un aspect important de menționat este că propunerea actuală a Guvernului nu prevede transformarea pensiilor speciale ale magistraților în pensii pe bază de contributivitate, ci doar reducerea cuantumului acestora.
În ceea ce privește reforma celorlalte sisteme de pensii speciale (pensiile militarilor, polițiștilor, diplomaților, aviatorilor, foștilor angajați din SRI și SIE etc), acestea nu au ajuns încă în vizorul Guvernului, iar discuțiile pe acest subiect din spațiul public au fost puține.
Totuși, un semnal că executivul nu intenționează să se atingă de pensiile speciale ale militarilor a fost dat de ministrul Apărării Ionuț Moșteanu (USR), care a declarat că reforma pensiilor speciale ale militarilor ar putea dura până în 2035. În plus, ministrul a recunoscut într-un interviu oferit postului Digi 24 că Guvernul nu are „un plan foarte clar în momentul acesta de schimbare a modului de pensionare sau a modului de plată a pensiilor militare”.
2. Consiliile de administrație ale companiilor de stat, transformate în ultimii ani în adevărate sinecuri pentru apropiații oamenilor politici, se află și ele pe lista de obiective a Guvernului, însă deocamdată doar la nivel declarativ deoarece nu a fost publicat niciun proiect care să restructureze consiliile de administrație, să le depolitizeze, să reducă numărul membrilor și nivelul indemnizațiilor și să introducă criterii clare de evaluare a activității membrilor.
Dincolo de restructurarea consiliilor de administrație, o altă măsură avută în vedere de Guvern este închiderea, fuziunea sau transferul companiilor care au înregistrat pierderi 3 ani consecutiv. Grupul interministerial care se ocupa de reforma companiilor de stat a întâmpinat și obstacole de la înființare, cel mai mare fiind problema generată de fostul vicepremier Dragoș Anastasiu, care era liderul grupului. După ce a ieșit la iveală faptul că Anastasiu a dat mită unei funcționare ANAF timp de 8 ani de zile pentru a-și proteja afacerea, el a fost forțat să își dea demisia, iar conducerea grupului a fost preluată, interimar, de premierul Ilie Bolojan.
La momentul actual, nu se știe ce formă va lua această reformă și cum anume vor fi adoptate legile care vizează companiile de stat (prin dezbatere și vot în Parlament sau prin asumarea răspunderii).
3. Combaterea evaziunii fiscale prin adoptarea unei legislații mai dure. În programul de guvernare, actualul executiv a promis că va înăspri legislația privind evaziunea fiscală și executarea silită și că va modifica legea insolvenței astfel încât aceasta să nu le mai fie favorabilă administratorilor de societăți care duc o firmă în insolvență și scapă în acest mod de plata taxelor și impozitelor datorate statului. Astfel, programul de guvernare promite înăsprirea regimului insolvenței și evitarea insolvențelor în cascadă.
În prezent, grupul de lucru al Guvernului responsabil pentru schimbarea legislației referitoare la insolvență este condus de vicepremierul Tanczos Barna. Până acum, în presă doar s-au scurs informații referitoare la măsurile dure pe care le pregătește Guvernul cu scopul de a descuraja folosirea procedurii insolvenței ca strategie de business pentru a eluda plata sumelor datorate la bugetul de stat.
Printre măsurile vizate se numără impunerea unor restricții administratorilor de societăți ajunse în insolvență, cum ar fi faptul ca ei să nu poată înființa firme noi. Deocamdată, Guvernul nu a publicat niciun proiect de lege în acest sens.
4. Reforma autorităților autofinanțate precum ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) sau ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) este o altă promisiune a Guvernului Bolojan din programul de guvernare.
Astfel, programul de guvernare prevede modificarea legilor de funcționare a acestor autorități, limitarea salarizării în cadrul acestor structuri (în prezent, președintele ASF câștigă 12.300 de euro net/lună, dar și celelalte persoane din conducere au venituri uriașe) și reducerea personalului suport. Economiile acestor autorități ar urma să fie colectate la buget sau lăsate în piață, mai prevede programul de guvernare.
Dacă pentru reforma companiilor de stat există un grup interministerial, pentru reforma acestor autorități autofinanțate nu a fost anunțată nicio astfel de structură. Dincolo de menționarea acestei reforme în programul de guvernare, executivul nu a mai abordat acest subiect în ultimele săptămâni în spațiul public.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
