Cazul sclavilor de la Berevoiești. „Primarul știa, dar n-a făcut nimic”

Sursa: Poliția Română - DIICOT
Sursa: Poliția Română - DIICOT

O persoană sechestrată, cu identitate necunoscută, a murit anul trecut, pe 1 noiembrie, în condiții suspecte, în dosarul sclavilor ținuți sechestrați în comuna argeșeană Berevoiești, potrivit unui raport al Prefecturii. Poliția deschis deja dosar penal în acest caz.

Potrivit Prefecturii Argeș, primarul din Berevoiești știa de existența unor minori supuși la muncă forțată în localitate, însă nu a făcut nimic pentru salvarea lor.

„Primarul comunei transmite în data de 9 noiembrie 2015, două adrese: către Postul de poliţie din localitate şi, respectiv, către Secţia rurală de poliţie Schitu Goleşti, unde este arondată comună Berevoeşti.

În aceste adrese, primarul afirmă că ᅡexistă suspiciuni că în unele familii se află minori fără acte de identitate care sunt folosiţi la diverse activităţi care nu sunt specifice vârstei lorᅡ şi solicită organelor de poliţie să ia măsuri pentru identificarea lor. (…)

În dată de 09.12.2015, primarul constituie o comisie pentru a identifica familiile cu minori care nu deţin acte de naştere sau de identitate, în vederea punerii acestora în legalitate pe linie de stare civilă, deci nu pentru a identifica minori puşi la muncă forţată, aşa cum preciza în adresele transmise poliţiei. (…)

Toate aceste elemente ne conduc la concluzia că primarul comunei Berevoeşti, după cum chiar el afirmă în cele două adrese transmise poliţiei, ştia de existenţa unor minori supuşi la muncă forţată în localitate, însă nu a făcut nimic concret pentru identificarea şi salvarea acestora”, se mai arată în raportul Prefecturii, potrivit Hotnews.ro.

Polițiștii spun că sunt 40 de victime

În urma perchezițiilor care au avut loc în casele celor acuzați de trafic de persoane, au fost descoperite cinci victime legate în lanțuri, dintre care doi minori cu vârste cuprinse între 10 și 12 ani. De asemenea, cu ocazia perchezițiilor domiciliare au fost găsite suma de 228.000 de lei, aproape un kilogram de bijuterii din aur, nouă drujbe, precum și trei autoutilitare.

Potrivit DIICOT, începând cu anul 2008, s-au constituit mai multe grupuri infracţionale structurate pe baza relaţiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore şi majore, prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vădită vulnerabilitate în care se aflau acestea (persoane minore, persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice, cu situaţii materiale precare), în scopul exploatării prin supunerea la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat şi prin obligarea la practicarea cerşetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire şi de lipsire de libertate.

În unele cazuri, victimele erau răpite din locuri publice (de lângă biserici, gări şi autogări) sau chiar din propriile locuinţe şi ulterior transportate la domiciliile membrilor grupărilor, unde erau forţate să efectueze zilnic diverse munci şi activităţi atât în gospodăriile suspecţilor, cât şi în proximitatea localităţii.

Aceştia trebuiau să mature în curte, să spele rufe, să îngrijească animale domestice, să taie ilegal arbori din pădurile din apropierea localităţii şi să transporte masă lemnoasă cu ajutorul cailor înapoi în gospodării, unde lemnele erau încărcate în autoutilitarele suspecţilor care se deplasau cu acestea în zona de sud a României (în principal în judeţele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj).

Victimele erau ameninţate şi lovite cu palmele, pumnii, picioarele, biciul şi diverse obiecte contondente, persoanele vătămate fiind aduse în stare de aservire şi lipsire de libertate în condiţiile în care acestea erau supravegheate permanent de către membrii grupărilor.

Procurorii mai susţin că, de cele mai multe ori, victimele nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi alimentare, erau legate (cu lanţuri sau chingi) sau încuiate pe timpul nopţii că să nu fugă. Unor victime li se aplicau tratamente umilitoare – erau dezbrăcate complet şi udate alternativ cu apă rece şi caldă; erau legate de mâini şi picioare şi puse să mănânce de pe jos, erau puse să se bată între ele pentru amuzamentul suspecţilor, li se aruncă mâncarea pe jos. De asemenea, există suspiciunea că unele victime au fost violate sau abuzate sexual.

giphy (1)

giphy

Reporter Greatnews, Ionuț Fantaziu a fost jurnalist în redacțiile Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul zilei, Yahoo News și a colaborat cu diverse publicații din domeniul științei și tehnologiei.