Confruntat cu deficitul uriaș lăsat în urmă de Marcel Ciolacu, Guvernul Bolojan și-a asumat luni răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale menite să crească veniturile bugetare. Deși adoptarea unor măsuri era urgentă pentru a evita blocarea fondurilor europene și retrogradarea României la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) de către agențiile internaționale de rating, unele dintre noutățile fiscale nu reușesc decât să crească și mai mult inechitățile sociale care aproape au dus la deraierea României de la parcursul său european.
I. 10% la sănătate din indemnizațiile mamelor
Prima astfel de măsură, deși corectă principial, de a crește numărul de contribuabili la sănătate, reușește să lovească – prin modul de aplicare – în unele dintre cele mai vulnerabile categorii sociale, și anume mamele aflate în concediul pentru creșterea copilului care nu au avut anterior venituri salariale mari.
Concret, guvernul a introdus plata CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate) de 10% care se va reține la sursă din indemnzația pentru creșterea copilului. Dacă pentru femeile ce au avut salarii bune înainte de nașterea copilului situația nu este una critică, ea tinde să devină de nesuportat pentru mamele care au fost angajate pe salariul minim brut pe țară, de exemplu.
Conform legii din România, indemnizația lunară pe care o pot primi mamele aflate în concediu pentru creșterea copilului este de maximum 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului.
Pentru o angajată plătită cu salariul minim brut pe țără, indemnizația pentru creșterea copilului va fi de aproape 2.200 de lei pe lună, din care acum statul îi va lua 10%, deci va rămâne cu mai puțin de 2.000 de lei pe lună.
Situația este și mai gravă în cazul mamelor care au câștigat sume chiar mai mici anterior nașterii (de exemplu, dacă nu au lucrat cu normă întreagă sau dacă au avut venituri din agricultură sau de alt tip). Ele primesc indemnizația minimă, care la nivelul anului 2025 este de 1.600 de lei. Impozitarea acestor sume cu 10% le va aduce venituri lunare de numai 1.440 de lei.
Ce este și mai greu de înțeles este că Guvernul consideră că un pensionar ce primește o pensie de 2.900 de lei, de exemplu, nu trebuie să plătească CASS (pensiile sub 3.000 de lei nu sunt taxate prin CASS), însă o mamă cu copil (care foarte probabil are cheltuieli mai mari decât un pensionar) ce are o indemnizație de 2.000 de lei poate suporta contribuția de 10% la sănătate. Dacă tot considerăm că pragul de 3.000 de lei este o limită sub care traiul decent începe să nu mai fie posibil, de ce nu aplicăm același prag și la indemnizațiile mamelor?
II. Impozitarea jocurilor de noroc cu 4% (sau cu 0%)
Deși inițial s-a dorit impozitarea cu 10% a câștigurilor de până la 10.000 de lei obținute la jocurile de noroc, până la urmă jucătorii vor plăti doar 4% către stat, în creștere cu un singur procent față de prezent (la ora actuală, impozitul pentru câștigurile mai mici de 10.000 de lei este de 3%).
Absurd este că în România câștigurile din jocurile de noroc se impozitează cu 4%, dar cele din premii cu 10% (doar suma ce depășește 600 de lei; elevii, studenții și sportivii sunt scutiți, indiferent de valoarea premiului).
Dacă, de exemplu, un tânăr muzician câștigă o competiție europeană și primește un premiu de 9.000 de lei, el va plăti un impozit de 840 de lei către stat. Însă dacă un jucător la pariuri câștigă aceeași sumă, el plătește mai puțin de jumătate din impozitul datorat de muzician: 360 de lei, conform noului impozit de 4%.
Cât despre câștigurile din jocurile de noroc din cazinouri, cluburi de poker, cele de tip slot-machine (celebrele păcănele) şi lozuri, ele nici măcar nu sunt impozitate dacă nu depășesc suma de 66.750 de lei (circa 13.000 de euro). Deci un jucător poate să câștige liniștit 10.000 de lei la poker sau la cazinou – nu va avea nimic de plătit către stat. Nici dacă ar câștiga cât primește o mamă cu indemnizație minimă într-un an întreg (1.600 X 12 luni, adică 19.200 de lei), tot nu ar trebui să plătească ceva.
Această prevedere referitoare la jocurile de noroc din cazinouri și cluburi de poker nu este nouă (nici anterior acești jucători nu aveau de achitat vreun impozit). Însă dacă tot este austeritate, și mamele trebuie să contribuie cu o „sumă infim de mică”, cum a spus domnul Bolojan, jucătorii de ce nu trebuie să facă acest efort?
III. Subvenția alocată partidelor nu scade cu adevărat
Penultimul articol din legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea se referă la finanțarea partidelor politice de la bugetul de stat. Conform prevederii, subvenţia alocată partidelor politice în anul 2026 se diminuează cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024.
Însă anul 2024 a fost un an electoral, în care partidele au beneficiat oricum de sume mult mai mari de la bugetul de stat față de un an tipic, așa că reducerea prevăzută de articol nu este, de fapt, o tăiere reală.
În 2024, subvenția primită de partidele politice a fost de 386 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că în 2026 partidele vor încasa 231,6 milioane de lei. Prin urmare, în 2026, suma va fi chiar mai mare decât cea din anul neelectoral 2023, când partidele au primit 227 de milioane de euro, conform datelor Expert Forum. De la un an neelectoral la altul, nu este vorba de o tăiere, ci de o creștere a subvențiilor.
Foto: blankita_ua / Bru-nO / pixabay.com
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
