După anunțul făcut de premierul Ilie Bolojan ieri, Guvernul a publicat pe site propunerea de lege care vizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților și reducerea cuantumului pensiei pe care aceștia o primesc la încetarea activității profesionale. GreatNews a consultat draft-ul legii și vă explică cele mai importante prevederi, analizând totodată care sunt șansele ca acest proiect de lege să treacă de Curtea Constituțională a României.
1. Prima schimbare majoră adusă de noua lege se referă la creșterea vârstei de pensionare a magistraților. Conform legii actuale, judecătorii și procurorii se pot pensiona dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani (numai) în aceste funcții. Așadar, dacă un tânăr absolvent de Drept a intrat în magistratură la 23 de ani, imediat după terminarea facultății, el se poate pensiona la 48 de ani.
Noua lege vrea să crească vechimea minimă necesară în muncă pentru magistrați de la 25 la 35 de ani. Mai exact, dacă până acum erau suficienți 25 de ani petrecuți (doar) în funcții de magistrați, de acum înainte judecătorii și procurorii vor avea nevoie de o vechime în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcția de magistrat. Prin urmare, magistrații se vor putea pensiona cel mai devreme la 58 de ani, nu la 48.
2. Un aspect important este că această schimbare (de la 25 la 35 de ani) va fi introdusă de la 1 ianuarie 2029. Mai precis, în următorii ani, judecătorii și procurorii vor putea să se pensioneze în continuare după 25 de ani de activitate în funcție.
Un fapt mai puțin știut este că legea în vigoare la momentul actual prevede și ea creșterea eșalonată a vârstei de pensionare a magistraților, însă creșterea este foarte înceată. Conform legii, vârsta de pensionare crește cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, urmând să ajungă la 60 de ani în 2062. Cu alte cuvinte, dacă în 2024 magistrații nu se puteau pensiona mai devreme de 47 de ani și 4 luni, în 2025 ei nu se pot pensiona înainte de împlinirea vârstei de 47 de ani și 8 luni. În 2026 pragul va crește la 48 de ani și 2 luni, și tot așa în fiecare an până la atingerea vârstei de 60 de ani în 2062.
Legea propusă acum de Guvernul Bolojan vrea să grăbească acest proces, iar vârsta de pensionare să crească cu câte 4 ani în fiecare an calendaristic, până când va ajunge la 65 de ani în 2030. Prin urmare, peste 1 an (din 2026), magistrații ar urma să se poată pensiona numai dacă au împlinit vârsta de 51 de ani și 8 luni, iar peste 2 ani, din 2027, vârsta de pensionare va ajunge la 55 de ani și 8 luni. Creșterea exactă urmează să fie detaliată într-o anexă a viitoarei legi.
Însă nu este pentru prima dată când Guvernul încearcă să crească vârsta de pensionare a magistraților. Încercările anterioare fie nu au trecut de Curtea Constițională a României, fie au trecut într-o formă mult îndulcită. Din această perspectivă, ceea ce încearcă să facă acum Guvernul Bolojan s-a încercat și în 2023, de către guvernele Ciucă și Ciolacu, însă legea nu a trecut de CCR.
Legea respectivă, adoptată în iunie 2023 de Camera Deputaților, prevedea creșterea etapizată a vârstei de pensionare, pe parcursul a 12 ani, până când aceasta ajungea la 60 de ani în 2035.
Însă legea a picat la CCR. Deși vârsta de pensionare creștea etapizat, pe parcursul a mai bine de un deceniu, judecătorii CCR au considerat că legea nu este constituțională deoarece „se realizează o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani pentru persoanele născute începând cu anul 1976”.
Din această perspectivă, noua lege propusă de Guvernul Bolojan prevede o creștere și mai rapidă a vârstei de pensionare, care poate fi considerată bruscă de către judecătorii CCR. Dacă legea va fi atacată la Curte, există riscul ca ea să fie considerată neconstituțională deoarece vârsta de pensionare ajunge acum la 65 de ani într-un interval de doar 5 ani, mult mai redus și decât intervalul prevăzut de legea susținută de fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, care prevedea o creștere pe parcursul a 12 ani.
3. Cel de-al treilea aspect important al noii legi propuse de Guvernul Bolojan se referă la cuantumul pensiei.
În prezent, legea prevede că magistrații și judecătorii pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Așadar, judecătorii primesc o pensie egală cu 80% din media veniturilor brute din ultimii 2 ani de activitate, însă pensia nu poate fi mai mare de venitul net avut în ultima lună înainte de pensionare. Această limită, potrivit căreia pensia nu poate fi mai mare decât ultimul salariu net, a fost introdusă recent, în octombrie 2023. Până atunci magistrații primeau 80% din media venitului brut din ultimii 2 ani, adică în majoritatea cazurilor mai mult decât salariul net din ultima lună.
Noua lege propusă de Guvernul Bolojan vrea să reducă și mai mult cuantumul pensiilor magistraților. Astfel, draftul legii prevede că magistrații care ies la pensie vor beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. De asemenea, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Așadar, în loc de ultimii 2 ani de activitate, media se va face luând în calcul ultimii 5 ani de activitate, ceea ce va duce la o primă scădere a pensiei deoarece în mod tipic veniturile sunt mai mari la final de carieră.
O a doua limitare constă în pragul de 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Spre exemplu, dacă un magistrat a avut în ultima lună de activitate un salariu de 25.000 de lei net, el putea primi o pensie egală cu această sumă (100% din venitul net din ultima lună). Acum însă, el se va ieși la pensie cu 17.500 de lei net.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
