La 23 iunie 2025, Ilie Bolojan a preluat funcția de prim-ministru, după nominalizarea din 20 iunie și formarea unei coaliții largi pro-europene. Obiectivul declarat: corecția rapidă a unui deficit bugetar urcat în 2024 la 9% din PIB și restabilirea credibilității fiscale. În jur de 100 de zile mai târziu, avem o primă imagine a direcției.
Ce rezultate a avut Bolojan
Guvernul a simplificat TVA la două cote (11% și 21%) începând cu 1 august, a majorat accize, a introdus CASS pentru pensiile peste un prag și a crescut taxarea dividendelor/profitului și impozitele pe proprietate, în linie cu jalonul PNRR. Executivul insistă că a fost „responsabilitate”, nu austeritate, iar pachetul are rolul de a închide portițe de evaziune și de a ridica veniturile fiscale.
Măsurile au venit la pachet cu întărirea colectării (focus pe firme fantomă, conformare sporită) și plafonări/înghețări țintite în zona salariilor și sporurilor din sectorul public, conform bilanțului oficial de 100 de zile.
Guvernul a anunțat trecerea la bugete multianuale, prioritizarea proiectelor cu finanțare europeană și cofinanțare locală explicită („vrei stadion? pune și tu bani”), cu scopul de a evita risipa și supra-angajarea investițională. Continuarea PNRR e condiționată de finalizarea proiectelor până la termene ferme.
După valul de corecții, Fitch a reconfirmat în august ratingul de investiții al României (BBB-, perspectivă negativă) — mesajul implicit: direcția e corectă, dar riscurile rămân ridicate, iar deficitul va coborî lent (estimare 7,4% din PIB în 2025).
Costurile sociale și politice
Reducerea la două cote de TVA a dus la creșteri de preț pentru o parte din bunuri/servicii, iar accizele majorate au amplificat efectele. Sunt costuri resimțite imediat, inclusiv de categoriile vulnerabile, chiar dacă alimentele/medicamentele rămân la 11%.
Primele săptămâni au adus proteste la Finanțe, ANAF, Parlament și în instituții din sănătate/educație împotriva pachetului de măsuri. Social, nota de plată a ajustării a venit rapid, alimentând riscul de erodare a sprijinului pentru coaliție.
Cerința de cofinanțare și prioritizarea proiectelor pot eficientiza cheltuirea banului public, dar pot întârzia lucrări în localități cu capacitate fiscală redusă, amplificând diferențele teritoriale.
Deși premierul respinge eticheta, efectele simultane (tăieri/plafonări, taxe mai mari) se traduc pentru mulți în austeritate de facto — narativ care poate hrăni opoziția populistă.
Ce urmează
România are un plan european de corecție multianuală a deficitului, iar agențiile de rating mențin perspectiva negativă. Orice derapaj în 2025–2026 poate reaprinde presiunea pe costurile de finanțare și pe leu. Executivul a semnalat un posibil „pachet 3” până la finele lui octombrie — politică dificilă, dar probabil necesară.
Pachetele de măsuri sunt/au fost testate în Parlament și la Curtea Constituțională. Fiecare amânare sau invalidare complică execuția bugetară și calendarul de reforme.
Coaliția e largă, dar implementarea unor măsuri impopulare poate crea fisuri; există și o înțelegere de rotație a premierului în 2027. În plan extern, menținerea ratingului și a accesului la piețe depinde de continuitatea consolidării.
Pentru a nu transforma corecția fiscală într-o frână prelungită pentru consum și într-un risc social, Guvernul va avea de calibrat punctat: pachete țintite (energie, alimente), ritmul indexărilor și accesul la servicii publice esențiale, în paralel cu reforma administrației anunțată pentru următoarele 100 de zile.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
