Viorel Hrebenciuc, condamnat cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri

viorel hrebenciuc
Viorel Hrebenciuc. Foto: Ionutzmovie via Wikimedia Commons

Viorel Hrebenciuc a fost condamnat, miercuri, 9 mai, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. Decizia instanţei supreme nu e definitivă, transmite mediafax.ro.

Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă. Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, în timp ce fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, a fost achitat pentru infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă și spălare a banilor.

În același dosar a fost condamnat și fostul deputat Ioan Adam, tot la doi ani de închisoare, notează Digi24.

Acestea sunt primele condamnări în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri din județul Bacău, și vin la mai bine de 3 ani de la trimiterea în judecată a lui Viorel Hrebenciuc și a altor inculpați.

În total, 17 persoane au fost trimise în judecată de procurorii DNA în ianuarie 2015.

Viorel Hrebenciuc, fost deputat în Parlamentul României, este acuzat de procurorii DNA de:

– constituirea unui grup infracțional organizat,
– trafic de influență,
– spălare a banilor.

Ioan Adam, fost deputat în Parlamentul României, e acuzat de:

– instigare la abuz în serviciu,
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– cumpărare de influență (3 infracțiuni).

Potrivit procurorilor DNA, la data de 17 aprilie 2012, în urma unei înțelegeri prealabile, la solicitarea inculpatului Ioan Adam, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna, din care făcea parte și inculpatul Ordog Lorand Andras, a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar și reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier și de teren agricol, situată pe raza judeţului Bacău, în favoarea inculpatului Paltin-Gheorghe Sturdza şi în defavoarea Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA.

Anterior, în luna iunie 2010, inculpatul Ordog Lorand Andras, în calitate de judecător în cauza respectivă, a primit de la inculpatul Ioan Adam suma de 10.000 de euro, pentru a formula o soluție favorabilă clientului acestuia din urmă, inculpatul Paltin Gheorghe Sturdza. Banii au fost primiți chiar în biroul inculpatului din cadrul Tribunalului Covasna, acuză procurorii.

Romsilva, păgubită cu o sumă uriașă: 300 de milioane de euro

Conform acestora, decizia judecătorească a fost pronunțată în contradicție evidentă cu principiile de drept și cu starea de fapt reală, respectiv fără prezența vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reținută de instanțele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945.

Astfel, Regia Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Bacău a fost prejudiciată cu o sumă uriașă de bani: 303 milioane de euro, reprezentând contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

Imediat după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, inculpatul Ioan Adam, împreună cu inculpații Paltin Gheorghe Sturdza, Viorel Hrebenciuc și alții, a constituit și coordonat un grup ce urmărea să obțină venituri prin cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum și o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menționată.

La începutul anului 2013, inculpații Ioan Adam și Paltin Gheorghe Sturdza le-au promis celorlalți membri ai grupului, pentru „serviciile lor”, bani sau alte foloase (achiziţionarea unei părţi din teren la un preţ foarte mic raportat la valoarea de piaţă).

În acest scop, membrii grupului urmăreau să intervină asupra funcţionarilor cu atribuţii la nivelul instituţiilor locale, astfel încât aceştia să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri (de exemplu, să nu se formuleze plângeri în instanță împotriva deciziilor Comisiei județene de fond funciar Bacău).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here