Când rolurile sunt inversate. Copiii care îi învață pe oamenii mari cum să își trăiască viața

campanie împotriva violenței domestice găujani teatru forum
Narcis, Maria și Samuel, 3 dintre copiii din Pietrișu care au jucat în piesa de teatru despre violența domestică. Foto: Andreea Dogar

„Ești proastă! Bă tu taci din gură, vezi-ți de spălătura ta acolo… se uită handicapata asta”, îi spune un băiat unei fete care stă pe jos și plânge încet. La masă sunt așezați tânărul și o altă fată. „Bătaia e ruptă din rai. Așa e bărbatu’. Dacă ți-a dat o palmă nu te-a omorât”, îi spune ea soției jignite.

Ne aflăm într-o sală de clasă din satul Pietrișu, comuna Găujani, Giurgiu, unde câțiva copii din localitate au pus în scenă o piesă de teatru despre violența domestică, un fenomen extrem de întâlnit la ei în comunitate. În public sunt femei și fete din comună, multe dintre ele mame și soții, venite chiar și cu copii mici în brațe.

Piesa de teatru face parte din proiectul „Violența în familie provoacă suferință” al Asociației Datini-Educație-Cultură Găujani, menit să îi facă pe localnici să conștientizeze efectele dramatice ale violenței în cuplu. Scenariul a fost compus chiar de copii, în colaborare cu președinta asociației, Cornelia Enache, și este inspirat dintr-o realitate pe care, din păcate, o cunosc foarte bine: violență verbală, bătăi, înjurături, barbut, băutură, sărăcie.

„Să știți că s-a întâmplat la multe femei din comunitatea de rudari”, spune o doamnă din public după ce piesa s-a încheiat.

O altă femeie e de părere că vecina a greșit când a zis că așa e normal, că toți bărbații sunt așa.

Actul cu vecina se reia, doar că de această dată rolul vecinei este jucat de o mamă din public. De această dată, vecina nu îi mai ia apărarea bărbatului, ci îl ceartă pentru felul în care se poartă cu nevasta sa.

„A mai greșit cineva? Haideți să dezbatem”, întreabă Georgiana Bârnac, o membră a asociației care moderează discuția de după terminarea piesei.

campanie împotriva violenței domestice găujani teatru forum
Foto: Andreea Dogar
campanie împotriva violenței domestice găujani teatru forum
Foto: Andreea Dogar
campanie împotriva violenței domestice găujani teatru forum
Foto: Andreea Dogar

Numit teatru forum, acest tip de teatru are exact rolul de a identifica problemele dintr-o comunitate și de implica publicul în rezolvarea lor.

„Soacra ar trebui să fie și de partea norei. Și atunci când bărbatul greșește soacra ar trebui să îi zică „De ce dai mamă banii la barbut?””, spune cineva din public.

„În familiile de la țară femeile sunt supuse bărbatului. Femeia e mai înjosită, femeia e un pic de sclavă”, spune Dorina, o femeie din sat care a mărturisit că și ea a trecut prin situații asemănătoare. „Aoleu, vine… nu e mâncarea gata… Teama aceea e cea mai grozavă. Eu am trecut pe-acolo”.

campanie împotriva violenței domestice găujani teatru forum
Foto: Andreea Dogar

În cadrul proiectului Asociației Datini-Educație-Cultură Găujani, implementat cu sprijinul Fundației PACT, la școala din Găujani a venit și un psiholog voluntar care le-a vorbit părinților despre violență. Iar elevii care au pus în scenă piesa au avut un atelier de lucru și au dezbătut violența în cuplu: tipuri, cauze, metode de prevenire.

Anul trecut, copiii au pus în scenă cu ajutorul asociației o altă piesă de teatru care avea rolul de a atrage atenția asupra unei alte probleme grave din comunitate: căsătoriile timpurii.

„Doamna Cornelia ne-a spus să schimbăm ceva în sat. Data trecută s-a schimbat ceva în sat, nu s-au mai măritat fetele de mici. Ne-am gândit că poate schimbăm ceva și acum”, povestește Maria Moldoveanu, o fată din satul Pietrișu în vârstă de 16 ani, care în piesa de teatru a jucat rolul soției abuzate.

campanie împotriva violenței domestice găujani teatru forum
Foto: Andreea Dogar
campanie împotriva violenței domestice găujani teatru forum
Foto: Andreea Dogar

Rolul soțului a fost jucat de Samuel, un băiat de 14 ani, care e convins că viața lui va fi diferită de cea a personajului pe care l-a jucat: „Nu, la mine în familie nu o să existe violență”.

Toată lumea știe despre ea, dar ne ferim. Nimeni nu are curajul să vină și să spună nu faceți bine așa. Mă bucur că acești tineri au avut curajul aceasta, Maria Ionescu, manager de proiect la Fundația PACT

Scenariul piesei de teatru a fost gândit de copii.

„I-am lăsat pe ei să spună în cuvintele proprii ce au văzut în comunitate. Ei se mai plimbă prin sat și se mai aude ce urlă soția și cu soțul în curte. E un urlet…”, explică Georgiana Bârnac.

„Am vrut să arătăm la mai multă lume efectele cumplite ale violenței din familie, din cuplu. Este fapt real care se întâmplă la noi în comunitate. Și am fost foarte atentă când am ales actorii. La ei se întâmplă așa ceva, au văzut în casele lor așa ceva, unii au probleme cu sărăcia. Am ajuns la concluzia că ei pot reprezenta cel mai bine. Vreau să le arăt și celor din comunitate efectele și cauzele”, spune Cornelia Enache, președinta asociației.

campanie împotriva violenței domestice găujani teatru forum
Foto: Andreea Dogar
campanie împotriva violenței domestice găujani teatru forum
Foto: Andreea Dogar

De exemplu, una dintre replicile din piesă a fost introdusă chiar de una dintre fete, care l-a auzit pe tatăl său când își jignea soția: „Taci fă dracu din gură că nu te mai lua nimeni dacă nu te luam eu. Bine că te-am luat noaptea”.

„I s-a făcut cunoștință cu ea noaptea. Și el îi reproșează și acum că a luat-o noaptea, că e urâtă. Este replică de la ei de-acasă. [Fata – n.r.] a adus această replică în piesă. Zice „da, așa îi zice tata lui mama””, explică președinta asociației.

Satul Pietrișu are în jur de 900 de locuitori, iar toată comuna 2.400. Cea mai gravă problemă este sărăcia. Nu există locuri de muncă, iar 700-800 de persoane din comună primesc ajutor social, explică Enache, care lucrează la Primăria din comună, unde este referent pe relații cu publicul.

„În ce situații trăiesc acasă cei din public… te crucești. Când am văzut ce gropi au în casă și la ușă era o pătură… te crucești. Mămicile care au fost aici chiar erau din cele agresate. Una s-a măritat la 14 ani, cred că nici 14 ani n-avea. Nu terminase 8 clase. Are 3 copii. Altele la 30 de ani au nepoți”, continuă ea.

Unii săteni supraviețuiesc din vânzarea de urzici, ștevie și ceapă la București. Alții au plecat în Spania, unde lucrează în agricultură. Din păcate, unii dintre cei care au reușit să facă bani acolo le spun copiilor că nu au nevoie de educație.

„Vin din familii cu stereotipul ăsta că ce să faci cu școala. Familiile au plecat în Spania, Anglia și vin cu bani de acolo și zic că ce faci cu școala. Încerc și eu cu asociația să rezolv unele probleme. În ultima perioadă m-am axat pe educație”, spune Enache.

campanie împotriva violenței domestice găujani teatru forum
Foto: Andreea Dogar
campanie împotriva violenței domestice găujani teatru forum
Foto: Andreea Dogar

De exmplu, piesa despre căsătoriile timpurii chiar a avut efect: „S-a jucat piesa de foarte multe ori în localitate. Și televiziunile de la Giurgiu au pus-o pe YouTube și ei tot o văd. Chiar s-a tras un semnal de alarmă pe căsătorie. Foarte rar am mai auzit de atunci să se căsătorească așa. Eu sper să aibă efect și această piesă de teatru”.

În viitor, Cornelia Enache vrea să aducă mai mulți bărbați care să vadă piesa: „Anul viitor vrem să facem un eveniment la noi în localitate la căminul cultural. Să atragem atenția că trebuie combătută această problemă, să nu mai existe atât suferință în familie”.

Piesa de teatru despre căsătoria timpurie:

Dacă v-a plăcut acest articol și vreți să citiți și alte știri pozitive, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

DISTRIBUIȚI
Andreea Dogar
Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.