Unde vom fi peste 200 de ani? 8 previziuni despre anul 2217

La sfârșitul lunii februarie, NASA a anunțat că Telescopul Spațial Spitzer a descoperit primul sistem cu 7 planete asemănătoare Pământului. Cele 7 planete au dimensiuni apropiate de cele ale Terrei și se învârt în jurul unei singure stele. În plus, 3 dintre planete se află în zona locuibilă, adică se află la distanța potrivită față de steaua sistemului pentru a avea apă în stare lichidă, care este cheia apariției vieții așa cum o știm.

Descoperirea anunțată de NASA a stârnit imaginația multora dintre noi, cu atât mai mult cu cât NASA a arătat că oricare dintre cele 7 planete ar putea avea apă în stare lichidă în anumite condiții atmosferice.

„Aflarea răspunsului la întrebarea „Suntem singuri în Univers?” este de maximă prioritate pentru știință”, a explicat Thomas Zurbuchen de la NASA.

Însă această întrebare este doar una dintre miile de întrebări la care știința încearcă să răspundă la ora actuală. Cercetătorii din domeniul medical încearcă să găsească un tratament care să îi vindece pe bolnavii de cancer sau de SIDA, inginerii lucrează la clădiri de peste 1.000 de metri înălțime și la vehicule electrice sau solare ultra-rapide, iar agronomii și-au propus să reușească să cultive plante în deșert.

În acest context, GreatNews i-a întrebat pe cititori și pe internauți unde cred că va ajunge umanitatea peste 200 de ani (în anul 2217): Cum vor arăta societățile de pe Pământ în secolul al XXIII-lea? Vom avea colonii pe Marte, vom trăi cu 50 de ani mai mult? Vom avea fiecare un vehicul spațial pe post de „mașină”?

Răspunsurile primite sunt foarte variate: de la cele optimiste, care văd umanitatea ajungând la un nivel de dezvoltare nebănuit, până la cele pesimiste, care atrag atenția că putem oricând să ajungem în pragul dispariției.

cristian român
Cristian Român. Foto: Florin Constantin (Facebook)

La invitația GreatNews, Cristian Român, senior editor al revistei „Știință și tehnică” și al Science&Technology Press, o companie românească de publishing specializată în produse media (cărți, reviste, almanahuri) de popularizare a științelor, a citit previziunile internauților și le-a oferit câteva răspunsuri.

Iată propunerile cititorilor și răspunsurile oferite:

1. Siv Gaby Constantin Sincer, cred ca am putea sa vedem cu ochii nostri anul 2200 prin perfectionarea tehnicii de conservare criogenica. Probabil ca economia mondiala, asa cum este acum, va suferi un colaps total, iar ordinea geopolitica mondiala se va schimba sensibil. Vom avea un nou concept privind tarile si natiunile care va fi mult mai incluziv si vom avea o strategie unitara la nivel mondial pentru utilizarea si regenerarea resurselor naturale. Altfel, nu cred ca vom mai avea un secol XXIII….

Cristian Român: Înclin să vă dau dreptate – nu în ceea ce privește geopolitica, pentru mine este complet imprevizibilă pe termen mediu și lung. Este sigur că ne vom confrunta cu probleme legate de ecosistemul planetar, care ne vor obliga la acțiuni la scară globală. Acestea există în germene chiar și acum, daca ne gândim la acțiunile legate de protejarea stratului de ozon.

2. Ștefan Rusu Unde o să fim peste 200 ani? Probabil nicăieri dacă ne cuceresc zergii, gen ăia care au tendința de a se autodetona în mulțime și folosesc diferite mijloace de transport pentru a cauza daune.

Cristian Român: 🙂

3. Titi Georgescu O sa fim la 2m sub pamant in garsoniera de 2 mp asta daca nu ne arunca astia intr-un osuar sa mai rau chiar la gunoi (…) Nu stim exact cum va arata omenirea, daca va mai arata cumva (unul din calaretii apocalipsei sunt armele nucleare care asteapta acolo sa fie dezlantuite, altul ar fi modificarile genetice scapate de sub contro, s.a.m.d.l) singurele certitudini ar fi timpul prezent si moartea, iar timpul prezent e o liniuta fffff subtire pe scala timpului.

Nu cred ca vor trece de luna, poate vor trimite sisteme / sonde automate spre marte sa obtina minereu sau mai stiu eu ce, dar ma indoiesc ca oamenii vor trece de luna in urmatoarele 200 de ani, e un efort colosal. Teoretic e posibil (vezi prelegerile lui R. Zubrin) dar cand ajungi sa pui lucrurile pe hartie si apoi chiar in practica se complica tare lucrurile. Asta e partea de stiinta si tehnologie hard core, cat depre flecustete de electronice, vor arata ceva mai bine poate surprinzator de bine unele, dar in esenta cam tot ce este si acum dar cu alta forma.

Cat despre genetica, imbunatatirea, modificarea genomului prelungirea vietii omului sine die, exista o limita a ceea ce materia permite, si exista forte si energii dincolo de materie (unii savanti teoretizeaza despre o asa-zisa materie intunecata si energie intunecata, dar oamenii stiu de mii de ani ca in afara planului material tridimensional, mai exista si alte planuri, dimensiuni ale universului si ale vietii care intereactioneaza cu regiunea noastra de univers desi nu intotdeauna in mod sensibil noua). Social, politic si chiar tehnico-stiintific, omenirea pare a se indrepta catre o mare stagnare.

Fara un razboi devastator sau alte cauze care sa reduca sever populatia globului, in 200 de ani s-ar putea ajunge la cca 100-120 miliarde, cel putin resurse de hrana sunt, ar trebui convertite agricol suprafete imense inca nefolosite inclusiv tundra siberiana canadiana (se doreste cultivarea regolith-ului martian, tundra pamanteana este mult mai fertila si mai apropiata de soare), platforme continentale ale marilor si oceanelor.

Romania islamica posibil scenariu 2017, populatie 99 milioane majoritatea musulmani, discutii aprinse in parlament asupra iontroducerii shariei, deputatii musulmani moderati obiecteaza din perspectiva respectarii drepturilor minoritatii crestine si chineze existente, Delta Dunarii o mare orezarie, cu cateva petice de rezervatie naturala, teritoriul tarii brazdat de autostrazi, irigatii si orase cu mahalale (favelas) pe verticala. La granite imperiul rus cu un ortodoxism si nationalism revigorate in lupta perpetua cu imperiul chinez si cu oceanul islamic care il inconjoara. Tentativele de colonizare ale planetei Marte au esuat demult in secolul 21, se cauta exoplanete terraformabile si mijloace de propulsie revolutionare care sa ajunga pana la ele intr-o fractiune din viata unui om, deja sunt trimise peste 100 de sonde spatiale in toate directiile. Exista planuri radicale pentru teraformarea si colonizarea planetei Venus.

Cristian Român: Am speranțe mai mari în ceea ce privește cucerirea spațiului și de aceea nu prea pot să fiu de acord cu dv. Foarte probabil încă din acest secol vom avea colonii pe Marte. Deși termenele propuse de Elon Musk, cel care a fondat compania SpaceX, îmi par exagerat de optimiste, cred că el va reuși în următoarele decenii să demareze colonizarea planetei Marte.

Având în vedere evoluțiile rapide din știința zilelor noastre, îmi este extrem de dificil să mă gândesc la o stagnare a ei.

Nu este nevoie de un război devastator sau de catastrofe globale pentru a se limita creșterea populației. Conform multor scenarii, în secolul XXII numărul oamenilor de pe Terra se va stabiliza.

Terraformarea planetei Marte este un scenariu foarte plauzibil, deși depășește scara de timp a secolelor. De curând NASA a anunțat că ar fi posibilă crearea unui camp magnetic artificial pentru a proteja atmosferea marțiană de erodarea produsă de către vântul solar. Acesta ar fi un prim pas către terraformarea marțiană.

În ceea ce privește planeta Venus lucrurile sunt cu mult mai complicate. Este puțin probabil ca în următoarele două secole să se demareze terraformarea ei.

4. Mistah Tudy As vrea sa fiu nemuritor, pentru avansarea în tehnologie – altceva nu prea m-ar interesa. Deja se pune baza anumitor forme de, cum ar fi criogenia sau se fac teste pe meduzele acelea care se tot regenerează, prin urmare sunt nemuritoare. Sau mai mult ca sigur în 200 de ani se va ajunge la ceva similar sau egal cu filmul „The Island”, dacă nu chiar și mai avansat, transplant de creier sau conștiinta într-un nou corp tânăr.

Cristian Român: Nu știu cum va fi cu nemurirea noastră și nici nu știu dacă ar fi de dorit. Avem de-a face cu o problemă care are foarte multe implicații, care ar trebui analizate cu atenție.

5. Julius Vlasceanu AI va decide ca cel mai bine e sa intoarca planeta la o faza primordiala cu omul inapoi la conditia de vanator-culegator si echilibru intre specii… apoi va conduce si proteja noul status quo dintr-un monolit aflat pe orbita.

Cristian Român: 🙂

6. Lia Mladenović Eu nu sunt asa de sceptica. Indraznesc sa privesc spre anul 2200 cu increderea ca stiinta ne va oferi oportunitati de neimaginat in acest moment.

Cristian Român: Și eu sper același lucru.

7. Sonia Alexandra In 2200 o sa fim colonizați de extratereștri.

Cristian Român: De ce nu ne-au colonizat până acum? Ce ar avea de câștigat o civilizație extraterestră supradezvoltată (altfel nu ar ajunge la noi) prin colonizarea Pământului?

8. Cornel Fetcu:
Salut,
Ma gândesc că în atâția ani, în ritmul in care la ora asta evoluăm tehnogic, vom atinge cel puțin jumătate din viteza luminii…dacă nu, în spiritul unei teorii a conspirației, deja au găsit soluția si ca probabil caută cum sa o aplice/sa construiască ceva care sa reziste la asemenea viteze, #zicsieucasanuzicaaltulinloculmeu

Cristian Român: Și eu sper la progrese semnificative (greu de imaginat astăzi) în domeniul zborului interstelar. Deja se află în studiu trimiterea unor nanosonde spațiale către alfa Centauri, cu ajutorul unor vele ”solare”. Acestea vor primi energie de la o baterie de lasere și vor atinge 10% din viteza luminii.

Cum arăta viitorul pentru oamenii secolului al XIX-lea:

Iată și cum își imagina viitorul Albert Robida (1848 – 1926), artist și gravor francez, ale cărui desene au ilustrat multe dintre cărțile lui Jules Verne:

albert robida viitor
Sursa: Albert Robida

 

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.