FOTO: orasulsuceva.ro

Autoritățile din Suceava au redeschis, de ieri, oficial, Cetatea de Scaun și Muzeul de Istorie Suceava. Restaurarea cetății a costat în jur de 17 milioane de euro, iar pentru Muzeul de Istorie din Suceava a fost nevoie de aproximativ 12 milioane de euro. Pentru ambele proiecte s-au folosit fonduri europene.

În urma lucrărilor de reabilitare, s-a reușit refacerea unei părți din cetate, introducerea de instalaţii electrice, reţea de alimentare cu apă, hidranţi şi staţie de epurare, dar şi reabilitarea zonei de protecţie.

De asemenea, în perimetrul Cetăţii de Scaun a fost instalat un sistem de sunet şi lumini care proiectează umbre fragmentare de călăreţi, însoţite de zgomote specifice unei lupte, apoi umbre de gardieni şi zgomote care imită străjeri în mişcare.

Cetatea de Scaun a Sucevei apare pentru prima dată într-un document din 10 februarie 1388 al voievodului Petru al II-lea. În urma cercetărilor arheologice s-a ajuns la concluzia că au fost mai multe intervenții în ceea ce privește forma și structura cetății, iar construcția datează de pe vremea domniei lui Petru Mușat, care a construit-o pentru a-i servi ca reședință voievodală.

Domnitorul Ștefan cel Mare (1457 – 1504) a decis să întărească cetatea în fața atacurilor inamicilor Moldovei și a construit un zid care a înconjurat fortul asemenea unui inel.

Apoi, după un atac al otomanilor, pe care oștenii lui Ștefan cel Mare au reușit să-l respingă, însă a arătat unele slăbiciunile fortificației, se decide construcția unui al doilea zid, cu o grosime de cel puțin 2 metri.

În anul 1673, cu acordul voievodului Ștefan Petriceicu, în cetate se intalează o garnizoană polonă, care a dus o luptă de șase luni cu oștile turcești. În cele din urmă, polonezii au fost alungați, iar turcii au poruncit să fie dărâmată cetatea. Însă, pentru că erau zidurile foarte groase, i-au dat foc și i-au slăbit rezistența. Cu timpul, cetatea de la Suceva a devenit o ruină.

În 1951, o echipă a Academiei Române a organizat primul șantier școală de arheologie medievală din România, iar în anii `60 au fost realizate mai multe lucrări de protejare, consolidare și restaurare parțiale ale cetății.

 

Cetatea de Scaun a Sucevei – partea centrală. FOTO: Cezar Suceveanu/Wikimedia Commons
Cetatea de Scaun a Sucevei – partea centrală.                                         FOTO: Cezar Suceveanu/Wikimedia Commons
Cetatea de Scaun a Sucevei – hol de acces și cameră de gardă. FOTO: Cezar Suceveanu/Wikimedia Commons
Cetatea de Scaun a Sucevei – hol de acces și cameră de gardă.             FOTO: Cezar Suceveanu/Wikimedia Commons
Cetatea de Scaun a Sucevei – hol și poartă de acces. FOTO: Cezar Suceveanu/Wikimedia Commons
Cetatea de Scaun a Sucevei – hol și poartă de acces.                              FOTO: Cezar Suceveanu/Wikimedia Commons
Cetatea de Scaun a Sucevei – poartă de intrare. FOTO: Cezar Suceveanu/Wikimedia Commons
Cetatea de Scaun a Sucevei – poartă de intrare.                                       FOTO: Cezar Suceveanu/Wikimedia Commons

giphy (2)

Un comentariu

  1. Ma intreb cate milioane de euro or fi cheltuit Petru Musat si Stefan cel Mare daca doar pentru reabilitare partiala a fost ne voie de 17 milioane… ?!?!

Raspunde