Cel mai întins oraș din România este mai mare decât București, Cluj și Timișoara la un loc, dar are mai puțin de 6.000 de locuitori.
Orașul sucevean Broșteni se întinde pe 594 de kilometri pătrați, o suprafață de două ori și jumătate mai mare decât cea a Bucureștiului. Capitala României se întinde pe 228 kilometri pătrați, dar are o populație de aproape două milioane de locuitori.
Broșteni a devenit oraș în 2004, prin deja vestita Lege 83, prin care sute de comune au devenit localități urbane. Orașul bucovinean de pe valea Bistriței numără 5.506 locuitori, potrivit celui mai recent recensământ efectuat în România. Este abia al șaselea în topul orașelor din Suceava, după populație.
Top 3 cele mai mari orașe, după suprafață:
- Broșteni (Suceava) – 594 de kilometri pătrați
- Vișeu de Sud (Maramureș) – 443 de kilometri pătrați
- Săcele (Brașov) – 320 de kilometri pătrați
Top 3 cele mai mici orașe, după suprafață:
- Plopeni (Prahova) – 4,73 kilometri pătraţi
- Darabani (Botoşani) – 3,4 kilometri pătraţi
- Abrud (Alba) – 3,2 kilometri pătraţi
Locul unde Nică a luat râie de la caprele Irinucăi e acum oraș
Broșteni este o localitate de munte, formată în mare parte din casă. Doar în centrul orașului se află un complex de blocuri, construit pentru personalul angajat în fostele mine din zonă.
Orașul are șase școli și șapte grădinițe, dar și un liceu. Broșteniul este prezent și în literatură. În „Amintiri din copilărie”, Nică învață la Broșteni o perioadă. Probabil vă amintiți secvențele în care Nică stă la Irinuca și ia râie de la caprele acesteia.
La Broșteni există și un monument inspirat de poveștile lui Creangă. O piatră simbolică ce poate fi găsită în localitate face referire la scena din ”Amintiri din copilărie” în care casa Irinucăi este nimicită de un bolovan.
Cei care trec prin acest oraș ar face bine să viziteze și cuptorul de ars var din Dârmoxa, care datează din 1924. Pe lângă acesta, poate fi vizitată școala din Holdița, ridicată în urmă cu peste 100 de ani, în 1905. Biserica de lemn Sfântul Nicolae, din oraș, datează tocmai din anul 1779. În lăcașul de cult veți găsi icoane pictat pe lemn de pictori ca Tonița, Grigorescu sau Tătărăscu.
FOTO: Mihai Ioan Larici/Wikimedia Commons
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.