Subiecte Română Evaluarea Națională 2018. Ce a picat

FOTO: coyot/Pixabay.com
FOTO: coyot/Pixabay.com

Subiecte Română Evaluarea Națională 2018. Luni, 11 iunie, elevii de clasa a VIII-a susțin prima probă din cadrul Evaluării Naționale, cea la limba și literatura română.

La subiectul I, elevii au primit un fragment din textul „Inocenţii” de Ioana Pârvulescu. Pornind de la acest text, ei au avut de rezolvat mai multe cerinţe, printre care şi redactarea unei compuneri de minimum 150 de semne în care să argumenteze apartenenţa la genul epic a textului dat.

Subiecte Română Evaluarea Națională 2018

La subiectul al II-lea, la proba A, elevii au primit un fragment dintr-un text al Adinei Brânciulescu, „Transilvania în goana trenului”, publicat în revista National Geographic Traveler. Elevii au de rezolvat mai multe cerinţe.

La subiectul al II-lea, la proba B, au avut de redactat o naraţiune de 150-300 de cuvinte în care să prezinte o întâmplare petrecută într-o cetate.

Subiecte Română Evaluarea Națională 2018

Subiecte Română Evaluarea Națională 2018 – Subiectul 1 

Citește următorul text:

În ajun, joi, cum îți spuneam, am mai făcut o ultimă excursie de vacanță în Bucegi. Părinții noștri, plus noi, cei patru copii mari (Adrian nu putea încă să vină pe munte, abia se ținea pe picioare). Albastrul întunecat și intens al cerului se sprijinea pe crestele cenușii, era o vreme splendidă, cu vizibilitate bună, deși nu la fel de cristalină ca pe vrema când din vârf se puteau zări sclipirile mării. Am făcut o tură scurtă, din Bușteni, pe drumul marcat cu triunghiul roșu. De la Căminul Alpin am urcat prin pădurea de foioase spre Poia Coștilei. Aici, admirând stâncile alburii și zada* care începea să-și coloreze perdelele de ace în portocaliu, alături de brazii de un verde întunecat, ne-am permis un prim popas și ne-am mai golit rucsacii de o parte din provizii. Am continuat excursia fără să ne grăbim, până la Pichetul Roșu, mergând pe o potecă mai blândă, de coastă. De aici, în alte zile, mai lungi, o luam spre Mălăiești, spre cabană, pe drumul numit ”Take Ionescu”, un fel de brâu care îmbrățișează la bază muntele Bucșoiu, iar de-acolo, cine mai era în stare, putea ajunge pe ”la Prepeleac” pe Vârful Omu. La întoarcere, înainte de Poiana Coștilei, nu departe de drumul marcat, am găsit un loc potrivit, cu mușchi pe jos, ca să ne oprim și să mâncăm tot ce ne mai rămăsese. Aerul era auriu, câte un sticlete cu căpșor roșu tâșnea dintre crengi, ciripind scurt și des. Eram mulțumiți, părinții pentru că-și lăsaseră acasă grijile. […] Dina pentru că începea școala și avea să-l vadă pe Radu, un băiat cu ochelari, dragostea ei. […] iar Doru fără motiv, așa, pur și simplu. Ne-am întins pătura de munte, am scos restul de mâncare din rucsac, niște pâine, ouă fierte – desigur: cu un ou fiert treci Bucegii – ceapă și gogoșari și două foarte prețioase cutii de pate de ficat. […] Abia ce-am început masa că am auzit cunoscutul zgomot de vreascuri rupte de care ne temeam întodeauna: ursul de la care nu știai la ce să te aștepți sau oamenii de la care, de asemenea, nu știai la ce să te aștepți. Zgomotul nu venea dinspre partea cu poteca, ci din cealaltă, din plină pădure, așa că ne-am sculat cu toții în picioare, în afară de Doru, care mânca liniștit înainte, cu ochii albaști mijiți* Eram gata să-i lăsăm ursului mâncarea, ca să ne lase și el în pace. Nu știu dacă ai trăit asta vreodată, posibilitatea rea care se poate concretiza în secunda următoare. Prin minte îți trec toate metodele de scăpare: să o iei la fugă, să faci pe mortul, să te cațeri într-un copac.

Dar primejdia ne-a ocolit și acum. În loc de urs a apărut un om tânăr, cam răvășit, cu bretonul arămiu, lung, dat pe-o parte, cu un băț pe post de baston, cu o traistă pusă pieziș peste piept, ca poștașii, încălțat în pantofi și cu haine mai mult de oraș decât de munte. Nu părea un om rău și în niciun caz nu era un turist versat. Ne-a zâmbit larg.

Ioana Pârvulescu, Inocenții

*zadă = specia de conifere
*mijiți = (despre ochi) întredeschiși

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos

1. Notează un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: crengi, întodeauna 4 puncte

2.Meționează rolul cratimei în structura de-acolo 4 puncte

3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: Aerul era auriu, câte un sticlete cu căpșor roșu tâșnea dintre crengi, ciripind scurt și des 4 puncte (auriu, des)

4. Transcrie două cuvinte care conțin vocale în hiat din secvența: Am continuat excursia fără să ne grăbim, până în Pichetul Roșu, mergând pe o potecă mai blândă, de coastă. De aici, în alte zile, mai lungi, o luam spre Mălăiești, spre cabană, pe drumul numit ”Take Ionescu” 4 puncte

5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale / secundare din textul dat 4 puncte

6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care personajele sunt gata să-și lase mâncarea și să fugă 4 puncte

B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi apartenența la genul epic a textului dat.

În compunerea ta, trebuie:

– să precizezi două trăsături ale genului epic;
– să prezinți detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

Subiecte Română Evaluarea Națională 2018 – SUBIECTUL al II-lea – 36 de puncte

Citeşte următorul text:

Garda cetăţii Alba Carolina, din Alba Iulia, defilează prin faţa sutelor de vizitatori, care se întrec în a-şi înălţa cât mai mult smartphone-urile peste capetele rândurilor din faţă ca să facă poze şi să filmeze momentul. Îmbrăcaţi în uniforme austriece din secolul al XVIII-lea, membrii gărzii, unii pe jos, alţii călare pe nişte superbi frizieni*, înarmaţi cu flinte, trec pe sub Poarta a III-a a cetăţii, grandioasa poartă a ansamblului arhitectual Alba Carolina, dominată de statuia ecvestră* a împăratului Carol al IV-lea din Casa de Habsburg. Se respectă întregul ceremonial şi se trag salve de tun […].

Pe 4 noiembrie 1715, generalul Steinville, comandatul trupelor imperiale austriece din Transilvania, împreună cu Stefan Kornis, guvernatorul Transilvaniei, şi Giovannis Visconti Morandă, arhitectul italian care a proiectat fortificaţia, au pus temelia cetăţii Alba Carolina. Aceasta avea rol atât în sistemul de apărare a habsburgilor împotriva turcilor, cât şi de consolidare a puterii în teritoriile ocupate. Cum trebuia să fie principala fortăreaţă a Transilvaniei, a fost construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, concepute de arhitectul militar francez, Sebastien Le Prestre, Marchiz de Vauban. Planurile au fost trimise la Viena pentru a primi aprobarea Prinţului Eugeniu de Savoia. Pentru amplasare, s-a ales strategic cel mai înalt punct al oraşului, pe locul a două fortificaţii mai vechi. Totul a costat aproape două milioane de guldeni* de aur, o sumă imensă pentru acele vremuri, intrarea în cetate se făcea prin intermediul a şapte porţi, câte una pe fiecare linie de apărare. În prezent, Traseul celor Trei Fortificaţii din Alba Carolina conţine vestigiile a trei cetăţi din epoci distincte, construite succesiv în acelaşi loc, fiecare nouă cetate incluzând-o pe cea veche: castrul roman (106 d.H.), cetatea medievală (sec. XVI – XVII) şi Cetatea Alba Carola.

Adina Brănciulescu, Transilvania din „goana” trenului în Naţional Geographic Traveler, nr 35/ 2017

*frizieni – specie de cai
*ecvestră – (despre opere de artă) care reprezintă o persoană călare
* guldeni – monede de aur sau de argint, care au circulat în mai multe ţări din Europa

A. Scrie răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos.

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele guvernatorului care a pus temelia cetăţii Alba Carolina – 4 puncte
– un rol pe care îl avea cetatea Alba Carolina în secolul al XVIII-a – 4 puncte

2. Scrie numele autoarei şi anul în care a apărut articolul din care este extras textul – 4 puncte

3. Menţionează genul şi cazul substantivelor subliniate din text – 4 puncte (momentul, gărzii)

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se exprimă: În prezent, Traseul celor Trei Fortificaţii din Alba Carolina conţine vestigiile a trei cetăţi din epoci distincte, construite succesiv în acelaşi loc. – 4 puncte (conține, același)

5. Transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: – 4 puncte

Garda cetăţii Alba Carolina, din Alba Iulia, defilează prin faţa sutelor de vizitatori, care se întrec în a-şi înălţa cât mai mult smartphone-urile peste capetele rândurilor din faţă ca să facă poze şi să filmeze momentul.

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă, introdusă prin adverbul cum. – 4 puncte

B. Redactează o naraţiune de 150-300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare petrecută într-o cetate – 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal
– să ai un conţinut adecvat cerinţei
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor, NU este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.;
așezarea corectă a textului în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1p.).

Subiecte Română Evaluarea Națională 2018 – Ce a picat:

subiecte română evaluarea națională 2018
Foto: adevarul.ro

Subiecte Română Evaluarea Națională 2018

subiecte română evaluarea națională 2018
Foto: adevarul.ro

Subiecte Română Evaluarea Națională 2018 – Calendar Evaluarea Națională 2018

4-8 iunie 2018 – Înscrierea la evaluarea națională
8 iunie 2018 – Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
11 iunie 2018 – Limba şi literatura română – probă scrisă
13 iunie 2018 – Matematică – probă scrisă
14 iunie 2018 – Limba şi literatura maternă – probă scrisă – pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă
19 iunie 2018 – Afişarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 12:00)
19 iunie 2018 – Depunerea contestaţiilor (orele 14:00 – 19:00)
20-22 iunie 2018 – Soluţionarea contestaţiilor
23 iunie 2018 – Afişarea rezultatelor finale după soluţionarea contestaţiilor.

Rezultatele de la Evaluarea Națională 2018 vor cântări în proporție de 80% din media generală la admiterea la liceu. Restul de 20% din medie va fi reprezentat de media generală de absolvire a celor patru clase de gimnaziu, V-VIII.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.