Știința superbă. Imaginile prin care înțelegi lumea mai ușor

Știința e greu de popularizat, însă dacă te folosești de opere fotografice sau grafice, misiunea e muuuuuult mai ușoară. O demonstrează frumoasele exemple de mai jos.

1. Ted Kinsman, profesor de științe fotografice la Institutul de Tehnologie din Rochester, a găsit, la marginea unui drum, o țestoasă moartă.

Profesorul a luat-o, cu scopul de a obține o imagine interesantă, cu ajutorul scanării cu raze X. Spre uimirea profesorului, țestoasa avea, sub carapace, aproximativ 30 de ouă pe care nu mai apucase să le depună.

Profesorul a adăugat culori false imaginii obținute, pentru a accentua ouăle din interiorul carapacei. Fotografia sa a câștigat premiul experților la un popular concurs de popularizare științifică organizat de popsci.com.

2. Premiul publicului la același concurs a fost acordat fotografei Elizabeth Marchiondo, care a fotografiat un cameleon.

Creatura moartă îi fusese donată de un zoolog, Andrew Gillis. În corpul cameleonul a fost introdusă o substanță care colorează oasele și cartilajele și o alta care face ca mușchii și pielea să fie transparente.

Deoarece avea un subiect tridimensional în față, Marchiondo a făcut 32 de fotografii din diferite unghiuri, apoi a îmbinat toate aceste imagini în una singură.
stiinta23. Pădurea de neuroni. Primăvara trecută, un neurolog londonez care a decis să devină caricaturist, pe nume Matteo Farinella, a publicat Neurocomic, un roman grafic despre un bărbat care cade și rămâne prizonier în interiorul unui creier.

Una dintre ilustrațiile cărții sale prezintă celulele din creier și neuronii ca o pădure extrem de deasă, în care absolut toți copacii, rădăcinile și restul obiectelor sunt interconectate.
stiinta34. O insulă în formă de delfin, aflată la vreo 600 de kilometri de coasta statului Chile, este singurul loc din lume în care trăiește o pasăre numită colibriul Juan Fernandez, o specie pe cale de dispariție. Jean Luis Castillo, un ilustrator din Madrid, a decis să deseneze momentul în care două exemplare ale acestei specii se hrănesc din nectarul unui palmier rar, tot pe cale de dispariție.

stiinta45. Un superb filmuleț arată cum arta împăturirii hârtiei, cunoscută și ca origami, a inspirat creativitatea științifică.

6. Una dintre cele mai proeminente structuri din creier, hippocampusul, seamănă cu un căluț de mare, așa că Robert Clark, cercetător în neurologie la University of California, San Diego, s-a gândit să transforme această asemănare într-o operă de artă.

El a folosit ca suport imaginile unor căluți de mare și a adăugat acesteia fotografii reale ale neuronilor din hippocampus. De altfel, în greaca veche, hippocampus înseamnă chiar cal de mare.

stiinta5Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Jurnalist GreatNews, Dan Arsenie lucrează în presa centrală din 2007 şi a scris pentru publicaţii ca Evenimentul Zilei, realitatea.net şi Yahoo News România. Scrie cu pasiune reportaje şi portrete jurnalistice şi acordă o atenţie ridicată promovării oamenilor frumoşi şi a locurilor frumoase din România.