Culori de septembrie
GreatNews a încercat să găsească cele mai interesante detalii despre luna septembrie. Cunoaştem tradiţiile, apoi episoadele istorice care au avut loc în septembrie şi încheiem cu o mică excursie în grădina florilor care îşi etalează petalele colorate abia în această a noua lună a anului. Dacă credeţi că am reuşit, nu uitaţi să recomandaţi acest articol şi prietenilor, pe Facebook.
Luna septembrie în cultura populară
Cunoscută şi sub denumirile de răpciune, vinimeriu sau vințel, luna septembrie este, în cultura populară românească, încărcată de semnificații, fie ele născute la sat sau, dimpotrivă, făurite departe de granițele țării noastre.
Pentru că în cultura populară luna septembrie este dominată de începutul unei noi serii de munci agricole, țăranul român a simțit nevoia să „controleze” într-o oarecare măsură desfășurarea lor, născocind semne și lansând previziuni.
Septembrie este luna în care începe culesul poamelor, în care se ară, se seamănă câmpurile de grâu și se curăță pomii. Tot acum se vede cum va fi vremea. „Tunetul din septembrie vestește nea multă în Faur și an mănos”, „ducerea timpurie a rândunelelor înseamnă că și iarna se va pune iute”, iar „dacă înfloresc scaieții în septembrie, atunci va fi toamnă frumoasă” (Antoaneta Olteanu, „Calendarul poporului român”).
Anul se citește în viermii din septembrie
Tradiția populară românească îmbină cu meșteșug semnificațiile religioase cu cele păgâne și construiește în jurul lor adevărate ritualuri. Paginile cărților de etnologie sunt înțesate de astfel de evenimente cu dublă semnificație, iar luna septembrie nu face excepție.
În prima zi a lunii, de pildă, se sărbătorește Sfântul Simion Stâlpnicul iar, potrivit „Ghidului sărbătorilor românești” al regretatei Irina Nicolau, până în secolul al XVIII-lea această dată marca începutul anului pentru biserică și pentru cancelaria din Țările Române. Se crede că sfântul Simion susține stâlpii ce sprijină pământul, iar în această zi oamenii încearcă să afle cum va fi anul respectiv, după viermii din mere. „De va fi viermele de măr zburat, are să fie anul sec, de va fi cu aripi, va fi anul de mijloc, iar de va fi încă fără aripi, va fi bogat roditor”, detaliază Antoaneta Olteanu.
Şarpele casei și fragii de după Ziua Crucii
Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii, oamenii merg la biserică și fac praznice, dar în același timp sunt cu ochii în patru după șerpi. Se crede că în această zi (denimită și Ziua Șarpelui) se „închide pământul”, reținând înăuntru toate gângăniile și târâtoarele.
Înainte de a intra în pământ, șerpii se adună pe un deal unde zămislesc o mărgică cu puteri vindecătoare. Se mai spune că pământul nu va primi acei șerpi care au mușcat oamenii în anul respectiv, ei urmând să rămână afară și să moară.
Oamenii evită șerpii în această zi, cu excepția celui care trăiește sub parg sau în pereții caselor constuite din nuiele și lut. Acesta se numește șarpele casei și se spune că dacă fuge, în scurt timp casa va rămâne pustie. Tot de Ziua Crucii pământul se închide și pentru plante, care se usucă.
„Acele plante care încă își mai păstrează viața se socotesc necurate”, notează Antoaneta Olteanu. Dacă încă se mai găsesc fragi după această dată, ei nu trebuie mâncați, fiind „sorociți morților”, dictează tradiţia.
În data de 17 septembrie este celebrată Sfânta mucenică Sofia, simbol al înțelepciunii creștine și încă de pe acum românii fac previziuni despre iarna ce va să vină. „Dacă păsările nu se duc înainte de Sf. Sofia, va fi iarnă caldă înaintea Crăciunului” (Calendarul poporului român”).
Nunta Oilor şi vara din septembrie
Reportaj TVR despre Nunta Oilor
În a doua jumătate a lunii etnologii consemnează sărbători cu semnificații păgâne pastorale. Pe 24 septembrie, biserica o pomenește pe Sfânta Mucenică Tecla, iar la țară se sărbătoresc Teclele.
Sărbătoare pastorală care care ține chiar și trei zile în unele zone ale țării (unde poartă numele de Berbecari), aceasta din urmă este cinstită tradițional prin repaus de la muncile fizice. „Cine lucrează de Tecle îi mănâncă lupii berbecii”, notează Nicolau. În această zi oamenii se păzesc de foc și de unelte ascuțite.
În data de 29 septembrie, religia creștină îi celebreză pe Chiriac Sihastrul și pe Gudelia, iar în tradiția populară această dată marchează începutul perioadei de 15 zile (29 septembrie – 14 octombrie) când se așteaptă o încălzire trecătoare a timpului, denumită Vara lui Moi. În cele două zile care mărginesc această perioadă se dă drumul berbecilor în turmele de oi pentru reproducere, momente denumite popular Nunta Oilor sau Năpustitul berbecilor.
Septembrie istoric
Septembrie 1939 – Naziştii atacă Polonia, Varşovia capitulează
Prima lună de toamă este și o lună în care, de-a lungul timpului, s-au scris multe pagini de istorie care au schimbat fața României sau chiar a lumii.
„Luna septembrie este plină de semnificații istorice”, precizează Andreea Bădilă, doctorand la Facultatea de Istorie a Universității București. Cu toate acestea, specialistul se oprește asupra a trei evenimente majore: declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial (1 septembrie, 1939), abdicarea regelui Carol al II-lea în favoarea fiului său Mihai (6 septembrie 1940) și atentatele teroriste de la World Trade Center (11 septembrie 2001).
În ceea ce privește primul eveniment, vorbind strict de semnificația datelor, doctoranda menționează în primă instanță izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei de către Germania, pe 1 septembrie.
„Acest lucru a a creat o situatie extrem de dificilă atât pentru securitatea mondială, cât și pentru România care era constrânsă de protocolul secret dintre Germania și Uniunea Sovietică, de la 23 august 1939, prin care cele două mari puteri își împărțeau sferele de influență.”, subliniază Andreea Bădilă. Au urmat și alte evenimente la fel de importante. „Pe 3 septembrie, Franța și Marea Britanie declară război Germaniei, conflictul devine unul generalizat iar reacția României, nu întârzie să apară, declarându-se neutră. Pe 17 septembrie Uniunea Societică atacă la rândul ei Polonia.
După numai 10 zile, Varșovia capitula în fața trupelor germane. Este doar începutul desfășurării conflagrației mondiale…”, precizează doctorandul în istorie, care face în final și o sinteză a ceea ce a însemnat războiul în ansambul său. „Cel de-al Doilea Război Mondial reprezintă unul dintre cele mai importante și complexe conflicte armate din istorie, reușind sa angreneze majoritatea națiunilor și forțelor lumii, chiar dacă în centrul atenției au fost Marile Puteri. Printre cele mai semnificative evenimente aș mai aminti victimele generate de Holocaust și utilizarea armelor nucleare în război, ceea ce a produs un număr colosal de decese, tocmai de aceea este catalogat drept cel mai sângeros conflict militar”.
Pe locul al doilea doctoranda plasează „renunțarea la tron a regelui Carol al II-lea”, „un eveniment semnificativ, de data aceasta, pentru istoria națională”.
„Instaurarea unui regim autoritar, pierderile teritoriale din vara anului 1940, cât și nemulțumirea opiniei publice l-au forțat pe suveranul român să părăsească tronul în favoarea fiului său, Mihai, însă, în fapt, puterea a fost preluată de generalul Ion Antonescu, însărcinat cu puteri depline de Carol”. Această decizie a cântărit foarte mult în evoluția politică ulterioară a țării noastre. „Ca urmare a acestor schimbări, politica externă a României avea să se îndrepte către Germania lui Hitler, în detrimentul Franței și Marii Britanii”, susține specialistul.
Locul al treilea le revine atentatelor de la 11 septembrie 2001 din New York. „Deși fac parte din istoria recentă, atentatele de la World Trade Center au avut un impact major asupra păcii, economiei și securității în lume. Acestea au constat într-o serie de atacuri sinucigașe ale grupării Al –Qaeda împotriva Statelor Unite ale Americii. 11 septembrie 2011 a determinat schimbarea coordonatelor de politică externă, dar și internă a statelor. Este momentul când fenomenul terorismului capătă amploare, creând un nou tip de război, în care inamicul nu se mai definește prin stat”, explică doctorandul Andreea Bădilă.
Alte evenimente istorice care au cântărit destul de mult în istoria României au fost: pierderea sudului Dobrogei (Cadrilaterul) (7 septembrie 1812), inaugurarea podului peste Dunăre de la Cernavodă (14 septembrie 1895) și, nu în ultimul rând, recunoașterea Unirii Bucovinei cu România, în urma semnării tratatului dintre Puterile Aliate și Austria (10 septembrie 1919).
Septembrie astronomic
Septembrie este luna echinocţiului de toamnă, care este consemnat în data de 22 a acestei luni, când ziua este egală cu noaptea. Noaptea va creşte în durată zi de zi, în lunile care urmează, până la data solstiţiului de iarnă – 21 decembrie 2012.
Flori care înfloresc în septembrie
Ochiul boului înfloreşte în august şi septembrie. Foto: acasa.ro
Septembrie este o lună în care cele mai multe dintre plante încep să se veştejească, însă altele înfloresc. Cele mai cunoscute flori care înfloresc în septembrie sunt crizantemele, dar este şi luna în care vedem florile numite popular ochiul-boului. Anemona japoneză înfloreşte şi ea în această lună.
Petuniile şi daliile vor continua să înflorească în septembrie dacă sunt îngrijite (aceste flori înfloresc în special vara). La fel se întâmplă şi cu gălbenele, plante de decor, dar şi cu calităţi medicinale.
Bulbi de plantat / de scos în septembrie
Septembrie este o lună excelentă pentru a planta bulbi de narcisă şi lalea, care vor înflori primăvara. De asemenea, nu uita să scoţi bulbii sensibili la frig, cum sunt cei de gladiolă şi begonie.
