Lev Tostoi, născut în 1828 şi decedat în 1910, a fost un membru al nobilimii ruse, provenind dintr-o familie care deţinea o vastă proprietate şi sute de iobagi. Viaţa tânărului Tolstoi a fost una zbuciumată, violentă.
“Am ucis oameni în războaie şi am provocat oameni la duel pentru a-i ucide. Am pierdut la cărţi, am trăit pe spinarea ţăranilor şi, mai mult decât atât, i-am pedepsit, am trăit în destrăbălare şi am dezamăgit oameni … aşa am trăit timp de 10 ani”, mărturisea autorul.
Însă, încet-încet, a găsit puterea de a se desprinde de acest stil de viaţă decadent şi chiar de mediul său aristocratic, adoptând un stil de viaţă care i-a şocat pe semenii săi.
În acest articol – scris de autorul Roman Krznaric pentru BBC şi tradus de greatnews.ro – încercăm să învăţăm câte ceva din experienţele de viaţă ale marelui Tolstoi:
1. Una dintre marile calităţi ale lui Tolstoi a fost cea de a învăţa întotdeauna din noile experienţe. Oribila vărsare de sânge la care a asistat în timpul Războiului Crimeei în anii ’50 ai secolului al XIX-lea l-a transformat într-un pacifist convins. În 1857, după ce a asistat la o ghilotinare în Paris – scriitorul nu a putut uita niciodată imaginea capului cazut în ladă, după execuţie – Tolstoi a devenit un oponent al statului şi al legilor, crezând că guvernele nu sunt doar brutale, ci şi aservite intereselor celor bogaţi şi puternici. “Statul este o conspiraţie”, îi scria Tolstoi unui prieten. “Astfel stând lucrurile, nu voi mai servi niciun guvern, nicăieri”.
2. Tolstoi a arătat o neobişnuită capacitate de a se pune în piele altora şi de a empatiza cu nevoile acelor persoane. În anii ’60 ai secolului al XIX-lea, Tolstoi a început să poarte haine ţărăneşti şi să lucreze cot la cot cu ţăranii de pe domeniul său. Nu se dădea înapoi de la aratul câmpului cu boii sau de la repararea caselor familiilor de ţărani. Tolstoi iubea compania ţăranilor şi, în general, a oamenilor modeşti, evitând pe cât posibil elitele literare şi aristocraţii din marile oraşe. Tolstoi era convins că nu poţi înţelege cu adevărat vieţile oamenilor decât dacă ajungi să trăieşti precum acei oameni.
3. Tolstoi nu putea asista nepăsător la suferinţele celor din jurul său. În 1873, după un an agricol absolut dezastruos, Tolstoi a întrerupt lucrul la cel mai cunoscut roman al său, “Anna Karenina” pentru a-i ajuta pe cei care sufereau de foamete. “Nu pot părăsi creaturi vii pentru a mă dedica unora imaginare”, îi spunea Tolstoi unei rude. Prietenii şi familia au crezut că scriitorul este în pragul nebuniei, Tolstoi nescriind nimic timp de un an. A repetat experienţa 18 ani mai târziu, când nu a ezitat să îşi dedice doi ani din viaţă pentru ajutorarea celor năpăstuiţi. A trudit în bucătării şi şi-a folosit timpul liber pentru strângerea de fonduri.
4. În urma unei căderi nervoase de la sfârşitul anilor 1870, Tolstoi a respins orice instituţie religioasă, inclusiv Biserica Ortodoxă. Scriitorul a adoptat un crez creştin revoluţionar, bazat pe austeritatea spirituală şi materială. S-a lăsat de băut şi de fumat şi a devenit vegetarian. A inspirat, de asemenea, crearea unor comunităţi utopice, bazate pe o viaţă simplă şi auto-suficientă, unde proprietatea se afla la comun. Aceste comunităţi s-au răspândit pe Glob, iar Gandhi a descoperit, în 1910, un ashram numit “Ferma Tolstoi”.
5. Această nouă viaţă, bazată pe simplitate, nu a fost însă şi una lipsită de eforturi şi contradicţii. Tolstoi a fost mereu un “apostol” al dragostei universale, însă se certa constant cu soţia. Mai mult, Tolstoi, omul care le vorbea tuturor despre valoarea egalităţii, nu a fost niciodată în stare să renunţe total la averea sa şi la stilul său de viaţă privilegiat. A trăit până la adânci bătrâneţi într-o casă uriaşă, slujit de servitori. Dar, la începutul anilor 1890, a renunţat, împotriva voinţei familiei sale, la drepturile de autor pentru o mare parte din opera sa. Astfel, a “irosit” o importantă avere. Având în vedere poziţia privilegiată din care şi-a început viaţa, transformarea sa personală, chiar dacă nu completă, merită toată admiraţia noastră.
6. Tolstoi a spus întotdeauna că găsirea unui echilibru între minte şi trup este o parte esenţială a unui proces creativ. Se întâmpla adesea să lase peniţa jos pentru a merge cu caii la arat, pe câmp. Pe peretele din faţa biroului său se aflau mereu o coasă şi un ferăstrău. În ultimii săi ani de viaţă, vizitorii erau uimiţi să îl descopere pe celebrul scriitor lucrând la o nouă pereche de cizme.
7. Dar lecţia de viaţă esenţială pentru care ne-o predă Tolstoi este că cel mai bun mod de a lupta cu propriile concepţii şi prejudecăţi este prin a ne înconjura de oameni ale căror păreri şi stiluri de viaţă diferă semnificativ de ale noastre. Adevărata provocare pentru om – atât pentru contemporanii lui Tolstoi cât şi pentru oamenii de astăzi – este de a-şi întinde aripile conversaţionale şi de a petrece un timp alături de cei ale căror valori şi experienţe contrastează cu ale sale. Misiunea noastră, ne-ar sfătui Tolstoi, este de a călători cât mai mult dincolo de perimetrul cercului nostru.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
Personalitatea lui Tolstoi a fost mult mai complexa, citire unei carti nu este relevanta.Dar Razboi si Pace etc,,,,
Cauta o nisha mai pragmatica, lumea vrea senzational, e bulversata de informatiile obisnuite, care abunda. Ori cazi pe o nisha fierbinte, ori treci neobservat.
Domnule Daniel ,”nisha” de care vorbiti dumneavoastra contrasteaza cu ”pragmatismul ” de care faceti cerere. – Ce e pragmatic in senzational?
”Informatii obisnuite?”… – Articolul de mai sus numai ”obisnuit nu e” . Preferati stirile senzationale de gen ”senzatii tari , etc?” Articolul de mai sus face doar o introducere in ”fenomenul ” Tolstoi . ”Senzatiile tari” abia acum urmeaza , cititii operele , traiti-le pe pielea dumneavoastra si , apoi , reveniti cu un comentariu , rogu-va.
– Sa ne spuneti succint , ce parere v-ati facut , dupa ce ati trait cu propriul suflet , neobisnuitele incercari la care este supus un scriitor de renume.
Comentariul autorului demonstrează că nu a citit opera lui Tolstoi şi nici nu o va citi vreodată pentru că nu are nici educaţia nici aptitudinile native pentru a-l înţelege. Deoarece nici măcar nu are bunul simţ să-şi arate identitatea, un comentariu “Tolstoi” n-are sens dar recomand “editorului” să se preocupe de altele sau de “alea-alea” cum se spune la colţ de stradă, iar nu, de asemenea subiecte pentru care nu are organ de simţ!
Autorul acestui articol ne demonstrează că nu a citit Tolstoi şi nici nu va citi niciodată nimic din opera acestuia pentru că nu are educaţia necesară înţelegerii şi nici aptitudini native pentru o apropiere de filozofia spiritului uman. Editorul care nu are nici măcar bunul simţ de a dezvălui numele scriptologului, ar trebui să-şi vadă de ştirile de consum uşuratec şi să lase astfel de teme în seama celor care le iau în serios…
daca ati fi citit la punctul 7 ati fi fost pe faza. Noi avem darul de a face discutii despre … daca se poate cu multe jigniri. Nu pierdeti timpul. Cititii nuvelele. Sa vedeti ca sunt foarte multe de scris si cand vom scrie macar 5% din ce a scris si cum a scris TOLSTOI LEV, atunci sa criticam in sensul bun sau rau, alegand dupa cum vrem noi. Important este ca suntem prea aproape de material si prea departe de “cuvantul” de inceput. Tic-Tac, Tic-Tac. Cu stima tuturor.
Mai, mai, aproape ca il muscati de organul proeminent pe acest editor, o fi doar o dobitoaca invidie verde sau autosuficienta de la imbuibarea cu sarmale?
Bine ca Tolstoi nu a trait pana in 1917, ca rusii i-ar fi venit de hac cu toate vederile lui progresiste. Pe fiica-sa care a luptat in primul razboi mondial si a ajuns la rang de colonel, au bagat-o la inchisoare cu toate meritele ei, pentru ca era contesa. Toti copiii lui Tolstoi, chiar si cei cu vederi progresiste, au ajuns in final in alte tari. Dar pentru ca Tolstoi murise deja, l-au ridicat pe un piedestal.
Voi credeti ca intereseaza pe cineva Tolstoi ? Postati ceva de plagiat,de sarmale pe undeva,de zapada nedata din poarta lui nea Vasile de catre nemernicul de govern,de nemernica de salvare ca nu a ajuns pe ulita nedeszapezita pana in curtea celui ce se uita la tv!
Nimeni nu a mentionat ca Tolstoi citea cu sase mii de cuvinte pe minut,Nicolae Iorga cu trei mii.Un cititor de nivel mediu nu citeste toata viata cat a scris Tolstoi.
cititi-i operele…. (corectura plus scuzele de rigoare…
un articol “placut” dar clar scris pe genunchi. este greu sa sintetizezi despre astfel de oameni intr-o pagina.
Ca Tolstoi raritate pe cine e de al compara cu el in Romaniea cu Basescu .
CELE SCRISE SI DISCUTATE AICI, INCLUSIV LECTIILE DE VIATA , ERAU VALABILE PENTRU ACEA PERIOADA…ANI 1800 SI…ACUM AVEM ALTE LEGI DUPA CARE TREBUIE SA NE GHIDAM, EVOLUTIA NU TE LASA IN URMA , TE TRAGE DUPA EA, POTI TINE PASUL, OK, NU, TU TE DUCI LA VALE…. CEI LALTI INAINTE….
E greu să-l analizăm pe acest mare titan al literaturi mondiale că ar fi numai scriitor un rus. Cine a făcut limba rusă își amintește de moșia sa numită Iasnaia Palieana. Eu nu voi întra în detaliu în opera lui. Totuși figura centrală a operei sale este dominată de războiul Rușilor cu Napoleon și mai mult Tolstoi accentuează eroismul poporului Rus în această luptă. Totuși undeva în fundal altceva e mai important decât această bătălie câștigată cu Francezi. Este mizeri și inechitățile sociale existente în acea perioadă în Rusia. Rusia era în acea perioadă un lagăr de asuprire a popoarelor. Mai mult era un lagăr de asuprire a propriului popor. Munca pe marile moșii Rusești era istovitoare. Oameni acolo munceau, acolo aveau și casele de locuit, totul era pe acea moșie. Deci libertățile individuale ale omului simplu erau total suprimate. Și astfel se formase pe aceste mari moșii un fel de solidaritate umană ca și cum totul e al nostru. E adevărat că Tolstoi a scris și arătat în operele sale toate aceste neajunsuri. În operele sale Tolstoi a căutat și s-a zbătut să găsească ceva cu care să înlocuiască acestă mizerie umană din Rusia acelor vremuri. Tolstoi era conștient că Isus nu a lăsat mulțime să plece acasă până nu i-a dat de mâncare. Tolstoi era conștient că poporul evreu după ce Isus le predica putea să meargă la casa lui, deci era liber, deci avea libertăți individuale care le putea manifesta în propria lui casă. Iar iobagul rus avea casa pe terenul moșierului. În aceste împrejurări sinistre Tolstoi caută să ne dea un răspuns în opera sa și în viața cea care o duce el. Dar ca majoritate fiilor de moșieri și Tolstoi e ofițer în armata rusă și ia parte la războiul Crimei. Ajunge și la București și aici vedem dorința moșierului Rus de a rupe bucăți mari din România(România burghezo-moșierească așa ne numeau Rușii) să o alipească la Mama Rusie. Vezi Doamne e o Țară mică și Rușii nu mai încap în teritoriul lor, le trebuie spațiu vital să ducă lupa pe teritorii străine. Și dacă până în 1822 Basarabia era pământ Românesc începând cu acel an devine pământ Rusesc. Iar Tolstoi ia parte activă, în calitate de ofițer, la această distrugere a poporului Român din Basarabia. Deci Tolstoi se zbate să găsească o nouă metodă de ieșire din această „tragedie” sau mai bine zis din această „mizerie cruntă” în care trăia poporul Rus. Totuși Tolstoi ne prezintă tot felul de eschibiții religioase dar care nu pot da un răspuns la problema mizerabilă care era în Rusia în acea perioadă. Căzut într-o puternică depresie nervoasă Tolstoi a respins orice instituție religioasă, inclusiv Biserica Ortodoxă Rusă. Astfel Tolstoi a adoptat un crez creștin revoluționar, bazat pe austeritatea spirituală şi materială. S-a lăsat de băut şi de fumat şi a devenit vegetarian. A inspirat, de asemenea, crearea unor comunități utopice, bazate pe o viață simplă şi auto-suficientă, unde proprietatea se afla la comun. Aceste comunități s-au răspândit pe Glob, iar Gandhi a descoperit, în 1910, un ashram numit „Ferma Tolstoi”. Prin marele Tolstoi vedem căutările și zvârcolirile moșierimi Ruse de a schimba ceva în Rusa, dar puterea să rămână tot în mâine ei. Deci marele Tolstoi este incapabil să îl urmeze pe Marele Buddha să renunțe la titlul de rege și la toate moșiile și bogățiile lumi materiale. Astfel Buddha s-a hărănit numai cu un grăunte de orez până a ajuns numai piele și os. Acest mod de atașare față de bunurile materiale ale acestei lumi ne arată că tote metodele propuse de Tolstoi sun greșite. Ne găsind metode de salvare a aceste stări dezastruoase din Rusia Tolstoi și negăsind nici moșierimea Rusă s-a ajuns inevitabil la Revoluția din 7 Noiembrie 1917. Această revoluție a fost îndreptățită și ea trebuia să ducă la eliminarea fizică a moșierimi Ruse. Cea la care Tolstoi nu găsise răspuns, îl găsise „Marea revoluție din Octombrie”. Iar în privința Basarabiei, a fost pământ Românesc și va fi veci de veci pământ Românesc.