Simona Adam, manager de proiect „Erupție Anti-Corupție”
A lua poziție în mediul online. A lupta împotriva corupției cu un like sau o postare. Unii taxează această atitudine drept comoditate, spunând că e ca și cum ai protesta din fața televizorului. Dar nu e atât de simplu: lucrurile trebuie să înceapă de undeva, iar Internetul este locul cel mai bun pentru a te pune pe treabă. Nu este cazul oamenilor despre vom vorbi mai jos – și care vor să treacă din fluxul online în fluxul realului – dar chiar și dacă totul ar rămâne doar un grup pe net, tot ai avea un nucleu de oameni despre care știi că nu dau șpagă. Și care fac propagandă pentru un mod de viață corect. Că sunt 2.000, 1.000 sau mai puțini, tot e ceva. În orice caz, e un nucleu în creștere în România de astăzi.
Simona Adam are 21 de ani și o mulțime de probleme pe cap. Recent, tânăra studentă în anul III la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea din București a aflat că, în afară de lucrarea de diplomă de final trebuie să susțină la vară și un examen scris. E greu de înțeles cum micuța blondă cu ochi albaștri reușește să le facă pe toate. Poate că secretul se află undeva în agenda de un roșu închis de pe masă, în care își notează la liniuță tot soiul de liste. De când și-a dat seama că termină agendele prea repede a început să folosească post-it-uri.
Până în primăvara trecută, tânăra originară din Brăila a lucrat într-o bancă unde era un simplu „roboțel”. A renunțat în aprilie: „Am spus că nu mai pot, îmi dau demisia”. Alegerea a fost una inspirată deoarece la scurt timp, la Fondul ONU pentru populație, a cunoscut-o pe Sandra Pralong (foto jos), cea care a devenit mentorul grupului „Erupție Anti-Corupție” (proiectul aparține Fundației Synergetica, un ONG al cărui președinte este Sandra Pralong).
Cel mai mult la munca în societatea civilă a atras-o faptul că poate să gândească și să facă lucruri care au un impact, explică Simona, care este managerul proiectului „Erupție Anti-Corupție”. Deocamdată, vizibil este numai grupul de pe Facebook (ajuns la aproape 1.500 de membri), care a fost creat în lunile aprilie-mai 2011 de un grup de studenți și tineri absolvenți.
Raluca Rădescu, Simona Adam, Mădălina Stroescu, Mia Constantin (de la stanga la dreapta), la o întâlnire EAC
Pare greu de crezut că o mână de tineri ar putea rezolva ceva. Poate tocmai d-asta unii dintre colegii de facultate ai Simonei au ridicat suspicios o sprânceană când au auzit că grupul vrea să lupte împotriva corupției și i-au sugerat să „stea cuminte în banca ei” pentru că „oricum visează”. Simona are o cu totul altă părere: „Dacă schimbăm mentalitatea a 5.000 de oameni e mare lucru. Ei sunt viitori părinți, care o să-și crească altfel copiii”. Lucrurile se urnesc și par să-i dea dreptate Simonei. Un singur exemplu: pe grupul lor au început să posteze chiar și elevi.
Puterea exemplului este foarte mare. Simona își amintește că era prin clasa a X-a când s-a nimerit să fie acasă la bunicii săi cu ocazia alegerilor locale. „Au venit cu găleata cu ulei și zahăr la bunicul meu. El chiar mi-a dat un exemplu și le-a zis „Ia luați-vă găleata asta de-aici”. Din păcate, cred că 90% ar fi luat-o”, spune tânăra.
Harta anti-corupției din România
De altfel, ea spune că nu a dat la Facultatea de Științe Politice ca să intre în vreun partid: „Am ales-o pentru că eu chiar credeam și cred în continuare că poți să schimbi ceva. Fiecare cetățean, de la mic la mare, are șansa de a conta. Oamenii chiar contează, nu sunt niște saci de cartofi. Ei nu-și dau seama cât de mult valorează votul lor”.
„M-am luptat foarte mult să nu moară proiectul”, explică ea, conștientă că dacă „Erupție Anti-Corupție” nu reușește să iasă din mediul online, grupul nu prea are sorți de izbândă în a schimba ceva în România. Așa că vreo 15 membri se întâlnesc regulat și lucrează la un proiect pentru care speră să obțină finanțare. S-au cunoscut vara trecută la forumul „România Jună”, organizat de Liga Studenților Români din Străinătate. „Până în momentul de față tot ce s-a lucrat s-a lucrat pe bază de voluntariat”, explică ea.
În cuvintele sale, scopul proiectului este mai degrabă unul pozitiv, de a încuraja un comportament etic și corect drept singura manieră de a trăi cu fruntea sus și de a transforma România: „Vrem să venim cu lucruri pozitive, să educăm cetățenii, nu să arătăm cu degetul”.
Planul lor are trei obiective majore. Primul vizează dezvoltarea online – pe Facebook, Twitter, realizarea unui site al „Erupției” și a unui blog. Site-ul ar urma să conțină și o secțiune cu link-uri spre alte proiecte ale societății civile. Un fel de hartă a tuturor celor care au declarat război corupției. „O hibă a societății civile este că sunt foarte multe proiecte asemănătoare care nu se îmbină, nici măcar nu se cunosc. Și suntem vulnerabili”, crede Simona.
Sticlele de whiskey, șpagă pentru șefii de cămin
Al doilea obiectiv este educarea comunităților locale într-un spririt anti-corupție. În cadrul acestei etape vor fi alese cel puțin cinci orașe din țară unde vor fi organizate training-uri timp de câteva luni. Echipe de câte 20-25 de oameni din localitate, fie că fac sau nu parte din ONG-uri locale, vor fi pregătite de Dina Loghin, președintele Fundației „Șanse egale pentru femei”.
„Vor avea teme pentru acasă. În fiecare oraș, echipele de lucru vor căuta probleme ale orașului. Mai departe, ei trebuie să devină lideri în comunitatea lor. Și la rândul lor să înceapă o acțiune”, arată Simona. Scopul aplicațiilor este de a-i face pe cetățeni să conștientizeze că fenomenul corupției este un cost ce nu trebuie plătit.
Tinerii de la „Erupție Anti-Corupție” au deja experiența întâlnirii de anul trecut de la Craiova, la care au venit studenți craioveni, reprezentanți ai ONG-urilor din oraș, dar și președinți ai unor organizații de tineret ale partidelor politice. Au stat de vorbă și fiecare și-a spus păsurile: „Erau foști șefi de cămin care povesteau: „Uite, veneau la mine cu sticle de whiskey. Dar nu am luat șpagă””, își amitește Simona.
Funcționarii publici, evaluați de cetățeni
A treia miză este revigorarea educației civice în școli. „Eu cred că orele de cultură civică au un impact foarte mare. Corsetul de valori pe care îl ai de mic te determină mai departe să dai șpagă sau nu. Dacă valorile nu sunt încorsetate bine, tendința va fi să le încalci”, crede tânăra studentă. În acest stadiu al proiectului, în jur de șase-șapte persoane vor merge în școlile generale și în licee pentru a preda cot la cot cu profesorii la clasele V-XII. În prezent există ore de cultură civică la clasele a III-a, a IV-a, a VII-a și a VIII-a, dar Simona spune că „manualele sunt dezastruoase”. În plus, ei vor să acopere toți anii pentru a exista o continuitate. Tinerii care vor ține aceste ore au certificate de formatori sau au terminat module pedagogice în facultate.
Timp de un semestru, ei vor încerca să facă orele amuzante, astfel încât copiii să vină de plăcere. Un astfel de exercițiu va fi simularea sistemului de vot sau a instituțiilor (cum funcționează Parlamentul, cum e ales președintele, primarul, pe ce criterii etc).
„La Brăila am cules gunoaie de pe malul Dunării și asta chiar m-a impulsionat. A fost un sentiment de împlinire. Știu că și copiii o să se simtă utili când vor face lucrul ăsta în grup și-o să fie amuzant. Pe termen mediu, sperăm să putem schimba conceptul de educație și cultură civică în școli astfel încât să li se acorde importanța pe care o merită”, spune ea.
Tot atunci vor edita și un ghid anticorupție care va informa publicul în legătură cu legislația și instituțiile care se ocupă de combaterea corupției (DNA etc). Ghidul va avea și o variantă pentru elevi și copii, cu multe imagini și un ton ludic.
Simona dorește ca în cadrul proiectului să dezvolte și o platformă prin intermediul căreia funcționarii publici să poată fi evaluați, fie pozitiv, fie negativ (ideea îi aparține lui Bogdan Gavrilă). Cei care se vor remarca prin ceva pozitiv vor fi premiați. Toate comentariile la adresa lor trebuie să fie întemeiate, eventual pe baza unor dovezi și în niciun caz anonime, explică Simona. De asemenea, vor lua articole din presă și le vor încărca pe pagina funcționarului respectiv (astfel oamenii vor afla dacă respectivul a fost implicat în scandaluri de corupție, dacă a fost cercetat etc).
Câțiva dintre oamenii implicați activ în „Erupie Anti-Corupție”:
Paul Lungu (absolvent SNSPA)
Carmen Dobocan (absolventă SNSPA)
Dani Sandu (bursier la Cincinnati, SUA)
Andreea Nicuțar (masterandă la Facultatea de Științe Politice )
Ralucă Rădescu (studentă la doctorat)
Mia Constantin (absolventă SNSPA și Drept)
Radu Oprea, specialist în politici publice, se va ocupa alături membrii „Erupției” și de Dina Loghin de prezentarea rezultatelor obiectivului doi (întâlnirile și training-urile din comunitățile locale)
Ionuț Rusu. Are o echipă în Râmnicu Vâlcea ce ține cursuri de discurs public. Îi va ajuta pe cei de la „Erupție” în conceperea modulelor educaționale pentru școli și licee.
Să nu crezi c-am uitat: „Știu ce ai promis”
Un alt proiect apolitic, numit Restart Romania, a propus un concurs oamenilor cu idei. Aceștia au fost invitați să propună proiecte anti-corupție cât mai originale, pentru a fi jurizate și, ulterior, dacă par interesante și au șanse să schimbe ceva, să fie finanțate. 10 idei au fost alese în toamna anului 2011.
Unul dintre proiectele câștigătoare, ce a obținut finanțarea de 5.000 de dolari, este stiuceaipromis.ro. Proiectul își propune să devină cea mai mare bază de date a promisiunilor electorale din România.
„Există site-uri și forumuri în care se dezbat promisiunile electorale ale candidaților, există numeroase analize în presă despre ce promit candidații la alegeri. Cu toate acestea, niciunul nu reunește în același loc materiale din campaniile electorale naționale și locale. Această centralizare ar ușura munca jurnaliștilor și cercetătorilor și ar permite alegătorilor să fie mai informați în privința promisiunile făcute de aleșii lor și să acționeze atât în mediul online, cât și offline, pentru a-i trage la răspundere pe aceștia atunci când promisiunile nu sunt duse la îndeplinire, sunt contradictorii sau pur și simplu fanteziste”, explică fondatorii proiectului.
