Relu Adrian Coman și soțul său au câștigat procesul împotriva României

relu adrian coman
Foto: adevarul.ro

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat astăzi o decizie în cazul Relu Adrian Coman împotriva Inspectoratului General pentru Imigrări. Relu Adrian Coman a obținut câștig de cauză, iar autoritățile române vor fi obligate să îi acorde soțului său, americanul Robert Clabourn Hamilton, dreptul de a locui în România pe o perioadă mai mare de 3 luni.

În textul deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene se arată că noțiunea de „soț”, în sensul dispozițiilor dreptului Uniunii privind libertatea de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor lor, cuprinde și soții de același sex.

Deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, cetățean al unei țări non-UE, dreptul de ședere derivat pe teritoriul lor.

Relu Adrian Coman, cetățean român, și Robert Clabourn Hamilton, cetățean american, au locuit împreună timp de patru ani în Statele Unite înainte de a se căsători la Bruxelles în anul 2010.

În luna decembrie 2012, Relu Adrian Coman și soțul său au solicitat autorităților române să le fie comunicate procedura și condițiile în care Hamilton putea, în calitatea sa de membru al familiei lui Coman, să obțină dreptul de a locui în mod legal în România pe o perioadă mai mare de trei luni.

Această cerere se întemeia pe directiva privind exercitarea libertății de circulație, care permite soțului unui cetățean al Uniunii care și-a exercitat această libertate să se alăture soțului său în statul membru în care acesta din urmă locuiește.

Cazul Relu Adrian Coman la Curtea de Justiție a UE

Răspunzând la această solicitare, autoritățile române i-au informat pe Coman și Hamilton
că acesta din urmă beneficia numai de un drept de ședere pe o perioadă de trei luni, pentru
motivul, printre altele, că el nu putea fi calificat în România drept „soț” al unui cetățean al Uniunii, întrucât acest stat membru nu recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex („căsătorii homosexuale”).

În aceste condiții, Coman și Hamilton au introdus o acțiune în fața instanțelor române prin care solicitau constatarea existenței unei discriminări pe criteriul orientării sexuale, în ceea ce privește exercitarea dreptului de liberă circulație în Uniune.

Curtea a constatat că, în cadrul directivei privind exercitarea libertății de circulație, noțiunea „soț”, care desemnează o persoană legată de o altă persoană prin căsătorie, este neutră din punctul de vedere al genului și este, așadar, susceptibilă să înglobeze soțul de același sex al unui cetățean al Uniunii.

Relu Adrian Coman vs statul român

Curtea precizează însă că starea civilă a persoanelor, care cuprinde normele referitoare la
căsătorie, este o materie care intră în competența statelor membre și că dreptul Uniunii nu aduce atingere acestei competențe, statele menționate fiind astfel libere să prevadă sau să nu prevadă căsătoria homosexuală. Curtea a mai amintit că Uniunea respectă identitatea națională a statelor membre, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale.

Cu toate acestea, Curtea consideră că refuzul unui stat membru de a recunoaște căsătoria unui cetățean cu un cetățean al Uniunii de același sex, legal încheiată într-un alt stat membru, este susceptibil să împiedice exercitarea dreptului acestui cetățean de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre. Aceasta ar face ca libertatea de circulație să varieze de la un stat membru la altul în funcție de dispozițiile de drept național care guvernează căsătoria între persoanele de același sex.

În aceste condiții, Curtea amintește că libera circulație a persoanelor poate face obiectul unor restricții independente de cetățenia persoanelor în cauză, cu condiția ca aceste restricții să se întemeieze pe considerații obiective de interes general și să fie proporționale cu obiectivul legitim urmărit de dreptul național.

O lege pentru parteneriatul civil a fost depusă în Parlament

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.