zefir
Doina Irinoiu, Hagi Stoican și Rodica Nicolae, 3 dintre eroii satelor sărace din sud. Foto: Andreea Dogar / colaj greatnews.ro

În sud-vestul țării, în una dintre cele mai sărace regiuni ale României, oamenii trăiesc în sate fără rețele de apă sau de canalizare, fără drumuri asfaltate sau locuri de joacă pentru copii. Iar satele și catierele de romi se află pe ultima treaptă a sărăciei: aici, oamenii stau în colibe din pământ care uneori nu au nici măcar curent electric, sobe sau acoperișuri. Copiii abandonează rapid școala, chiar înainte de terminarea clasei a VIII-a, fetele se căsătoresc pe la 14-15 ani, iar în scurt timp fac și primii copii. Captivă unor tradiții învechite precum măritișul timpuriu al fetelor, comunitatea romă din astfel de localități riscă să perpetueze izolarea și educația precară a tinerilor. Fără prea multe locuri de muncă pe plan local, unii săteni pleacă la muncă în străinătate, în timp ce oamenii rămași acasă lucrează cu ziua în agricultură sau trăiesc din ajutoare sociale.

Însă chiar și în cea mai neagră realitate apar uneori raze de speranță. Ajutați de câteva fundații și ONG-uri, localnicii din 12 comunități din județele Olt, Dolj și Gorj au început să se implice în rezolvarea problemelor din sate și să pună umărul la ridicarea localităților. Acești oameni săritori, gata să își rupă din timpul lor pentru binele comun, au devenit mici eroi în satele în care locuiesc și totodată exemple demne de urmat. Bărbați și femei, ei au început să se întâlnească periodic, să discute despre ce mai e de făcut prin sat sau să meargă din casă în casă pentru a-și convinge vecinii să își trimită copiii la școală.

Scopul principal al proiectului zefiR, finanțat din fonduri elvețiene și coordonat de Fundaţia Terre des hommes, este să pună comunitățile în mișcare și să îi facă pe oameni să nu asiste indiferenți la lucrurile care se petrec în jurul lor, fie că este vorba de aruncarea gunoiului pe uliță sau de repararea unei sobe la școala din sat.

Proiectul finanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român a început în 2013 și se va încheia anul viitor. Până atunci, reprezentanții zefiR speră că autoritățile locale sau cele centrale vor prelua modelul și vor finanța chiar ele programele de Afterschool („Școală după școală”) sau centrele medicale înființate.

Pentru ca localnicii să aibă influență și puterea de a schimba în bine condițiile de trai, ei sunt sfătuiți să fie uniți și să se organizeze în grupuri locale de inițiativă.

Hagi Stoican este membru în grupul de inițiativă din satul doljean Ocolna, comuna Amărăștii de Jos, încă de la înființarea acestuia în noiembrie 2013.

„A venit Florin Preda (facilitatorul comunitar din proiectul zefiR care a lucrat în Ocolna) la noi în sat. Aveam emoții, nu știam să mă exprim bine. A zis: <Hagi, te-ai implica în comunitatea ta pentru a schimba lucrurile în bine?>. Am zis <Da>”, povestește Hagi.

zefir hagi stoican
Hagi îi ia tensiunea unui bătrân din sat în centrul înființat în cadrul proiectului zefiR. zefiR este inițiativa unui consorțiu coordonat de Fundația Terre des Hommes și format din organizațiile Amare Rromentza, Agenția Împreună, Fundația PACT, Fundația Pestalozzi, Habitat for Humanity, SASTIPEN și Fundația NESsT România. Foto: Andreea Dogar

Tânărul a mai găsit câțiva băieți din sat, iar împreună s-au pus pe treabă. Se întâlneau la școală, după ore, și discutau: „Au fost 5 la prima întâlnire a grupului de inițiativă. Și alții au venit din curiozitate. Florin ne-a spus să mergem în comunitate, să identificăm nevoile și să le prioritizăm”.

Tinerii au ajuns la concluzia că lipsa unui punct medical într-o localitate izolată precum Ocolna era cea mai gravă problemă (satul se află la 7 kilometri de reședința de comună și nu există transport public). În sat se nasc anual în jur de 60 de copii, iar femeile aveau nevoie de ajutor. Alte probleme identificate au fost lipsa curentului electric în sudul satului, lipsa apei potabile și spațiul insuficient la școala și la grădinița din Ocolna ca urmare a natalității ridicate.

Cu o populație de aproximativ 1.500 de locuitori (toți romi vorbitori de romani), Ocolna se confruntă cu probleme precum sărăcia, abandonul școlar, căsătoriile timpurii și natalitatea foarte ridicată. Mulți trăiesc din ajutoare sociale și din munca în agricultură. Doar 4 oameni din sat au BAC-ul luat, ei fiind singurii care au slujbe fixe.

zefir ocolna fete copii
Multe dintre fetele din Ocolna se căsătoresc foarte devreme. Foto: Andreea Dogar

Treptat însă, unele dintre probleme au început să își găsească soluții.

În cadrul proiectului zefiR, în satul Ocolna a fost înființat în 2013 un centru comunitar de asistență medico-socială. Hagi, unul dintre puținii locuitori din Ocolna care au luat BAC-ul, este coordonatorul centrului medical.

Centrul, unde lucrează și un asistent medical și un mediator sanitar comunitar, funcționează ca un punct de prim ajutor și ca sprijin pentru populația săracă din sat. La centru nu se pot face tratamente (nu se dau pastile, nu se fac injecții), dar oamenilor li se ia tensiunea sau li se face electrocardiograma.

Centrul a fost foarte util și în situații de urgență, povestește Hagi: „Un băiețel de 3-4 ani a luat un bob de strugure și i-a rămas în nas. Asistentul medical comunitar a luat penseta, l-a pus pe scăunel, l-a aplecat și i-a tras aia din nas. Un băiat s-a tăiat cu cosorul (cuțit scurt, folosit în viticultură și în pomicultură – n.r.) la mână și-a învelit rana pe câmp cu un tricou. [La centru – n.r.] i-a dezinfectat rana, l-a pansat și când a venit ambulanța doar l-a luat și i-a pus copci”.

zefir centru medical hagi stoican
Pentru mamele din sat este mai ușor să ia laptele praf de la centrul sanitar. Foto: Andreea Dogar

„Un alt om avea în zona inghinală o operație de 10 cm lungime și 10 adâncime. Colegul i-a pansat și curățat rana 3-4 săptămâni, folosind apă oxigenată. Și-a revenit. Centrul l-a ajutat foarte mult, era demoralizat”, își amintește tânărul.

Hagi a învățat și el să ia tensiunea sau să cântărească bebelușii. Tot el îi ajută pe localnicii din sat să își facă dosarele prin care să primească alocația pentru copii sau alocația pentru susținerea familiei. Pentru că medicii de familie ai locuitorilor din Ocolna nu stau în sat, angajații de la centru iau de la ei laptele praf pentru copii și îl aduc la centru, de unde mamele îl pot lua mult mai ușor. Reprezentanții proiectului zefiR speră că, pe termen lung, finanțarea centrului medical va fi preluată de autoritățile locale.

În vârstă de 31 de ani, Hagi s-a căsătorit la 22 de ani, după ce a terminat liceul și a promovat examenul de Bacalaureat. Acum, tânărul are 2 copii, unul de 7 ani, care intră în clasa a II-a, și unul de 3 ani, care merge la grădiniță. Cazul său este însă o excepție în satul Ocolna. Aici, tradiția încă respectată de romi le impune fetelor să se căsătorească la vârste mici (cam pe la 14-15 ani), să abandoneze școala și să se ocupe mai mult de creșterea copiilor. Nici băieții nu au prea multă școală: odată ce s-au căsătorit, cei mai mulți dintre ei renunță la studii.

Pentru a-i ajuta pe elevi să facă progrese la școală și să rămână mai mult timp în sistemul de învățământ, proiectul zefiR finanțează, în parteneriat cu autoritățile locale, și un program de tip Afterschool („Școală după școală”) în Ocolna.

Împărțiți în două grupe, 32 de copii de nivel primar sau gimnazial rămân după ore la școală pentru a-și face temele alături de cadrele didactice și pentru a aprofunda materia la limba română și la matematică. În timpul celor două ore și jumătate pe care le petrec în plus la școală ei primesc gratuit și o masă.

zefir copii ocolna educație
32 de copii din Ocolna merg la Afterschool. Cu ajutorul educației, ei pot să își clădească un alt viitor. Foto: Andreea Dogar

„Am ales copii din familii monoparentale, elevi fără posibilități materiale acasă. Vrem să le arătăm că școala poate fi mult mai plăcută. Au văzut că trebuie să fie mai ordonați când își fac lecțiile, să fie mai cuminți, că trebuie să fie liniște, să se înțeleagă unii cu alții. Probabil că neglijența părinților îi înăsprește. Nu ai grijă de el și îl lași în dorul lelii, se pierde”, explică profesoara de matematică Floarea Greșită.

Deoarece mulți dintre romii din Ocolna lucrează cu ziua la Dăbuleni, la cules de pepeni, copiii rămân nesupravegheați. Programul „Școală după școală” le oferă însă un mod util de a petrece timpul. În cadrul programului copiii au fost duși și în excursii la Băile Herculane sau la Craiova. Unii dintre ei nu ieșiseră niciodată din sat până atunci.

„Copiii de aici au mers să vadă cum e să fii medic la Craiova, pictor la liceul de Artă, fotbalist. S-au dus pe stadion, s-au întâlnit cu jucătorii de la Universitatea Craiova”, povestește Violeta Modan, directoarea liceului din Amărăștii de Jos.

zefir ocolna porc
În Ocolna, sărăcia este vizibilă la tot pasul. Foto: Andreea Dogar

Potrivit directoarei, de când în Ocolna funcționează programul „Școală după școală”, numărul elevilor care abandonează școala înainte de terminarea clasei a VIII-a a scăzut: „Cei care au fost la Afterschool au luat note mai mari la Evaluarea Națională. Nu au luat 1, se apropie de 5. Și pentru ei e o performanță. Să-l iei de la 1 și să-l aduci la 2 într-un semestru e o performanță. Sau să-l iei de la 3, de la 4, să-l aduci la 5, e excelent. Cel mai important e să-i menținem în mediul școlar. Provocarea cea mai mare e să îi ținem la clasă, atenți, și să rămână cu ceva”.

Rodica Nicolae, membră în grupul de inițiativă din Ocolna, este conștientă de importanța educației. Ea nu a făcut decât 8 clase, iar acum îi pare rău. E casnică, nu are serviciu, soțul a părăsit-o, așa că trăiește din banii părinților. Își dorește alt viitor pentru fetița ei de 11 ani: „Dacă stai acasă…e foarte greu. Omul când trăiește pe picioarele lui e om”.

ocolna sat zefir
Rodica Nicolae se implică în rezolvarea problemelor din Ocolna și speră că fetița ei va avea o viață mai bună. Foto: Andreea Dogar

Odată cu înființarea grupului de inițiativă din Ocolna, unii săteni au învățat că, dacă se ajută unii pe alții, întreaga localitate are de câștigat. De exemplu, atunci când la grădinița din sat s-a montat o centrală termică, oameni din tot satul au venit pentru a da o mână de ajutor la construirea noii clădiri ce avea să adăpostească centrala. „Au săpat fundația, au cărat piatra, au făcut curățenie”, își amintește Modan.

Membrii grupului de inițiativă au și alt gen de acțiuni: au mers la părinți acasă și i-au convins să își dea copiii la școală.

Treptat, satul începe să se ridice. În anul 2013 Ocolna nu avea rețea publică de apă nici la școală, nici la grădiniță. Acum, doar în 2016 rețeaua s-a extins cu 3 kilometri. Centrul sanitar are și el apă curentă, iar în cadrul proiectului zefiR vor fi montate pe străzi 6 pompe racordate la rețea, de unde oamenii își vor putea lua apă (50% va fi contribuția primăriei).

Chiar și așa, în Ocolna rămân în continuare foarte multe lucruri care ar trebui schimbate. Deocamdată, nu toți localnicii înțeleg spiritul pe care reprezentanții zefiR încearcă să îl insufle în comunitate: școala din Ocolna a fost spartă recent și s-au furat frigiderul și toate calculatoarele.

Însă Florin Preda încearcă să fie optimist: „În comunitate e nevoie de exemple. 2 din 10 dacă sunt formați OK e un succes”.

zefir ocolna copii
Cei mai mulți dintre locuitorii din Ocolna trăiesc în sărăcie. Unii dintre ei nu au nici curent electric în case. Foto: Andreea Dogar

Precum romii din Ocolna, și cei din comuna gorjeană Baia de Fier trăiesc din munca sezonieră: culeg din munți ciuperci și fructe de pădure (în special afine), iar apoi le vând. Fac și cărbune din lemne din pădure, dar această activitate este ilegală și riscă să fie amendați dacă sunt prinși. Mina de grafit din localitate s-a închis la mijlocul anilor ’90, ceea ce a redus și mai mult șansele ca localnicii să își găsească un loc de muncă în apropiere de casă. În prezent, mulți dintre romi nu au curent electric în casă și nici acte de proprietate pentru pământurile pe care și-au ridicat locuințele.

În vârstă de 50 de ani, Doina Irinoiu este unul dintre oamenii inimoși din Baia de Fier care împing satul înainte. Lucrează ca femeie de serviciu la școala Galbenu (unde se află comunitatea de romi din comună; în zona Galbenu trăiesc 600 de oameni), iar vara, când își ia concediu, merge la cules de afine și de ciuperci în munți. Deoarece nu are bani să facă naveta în fiecare zi (transportul costă 20 de lei), stă câte o săptămână pe munte: ziua lucrează, iar noaptea doarme într-un „vagon” (un fel de container în care încap 3-4 oameni). La final, coboară de pe munte cu 25-30 de kilograme de fructe în spate.

Dincolo de toate aceste treburi, Doina își face timp și pentru activitățile organizate în cadrul grupului de inițiativă din Baia de Fier. „Este alergătură, e responsabilitate. La o ședință trebuie să te duci … acolo unde ești chemat. Trebuie să mai rupi și din timpul tău liber. Când vrei să faci ceva și îți pasă, îți faci timp. Omul singur nu e niciodată puternic”, spune femeia.

Una dintre temele de discuție abordate în cadrul comunității a fost importanța educației. Doina își amintește că au participat în jur de 25 de părinți.

„Au început să învețe carte, să frecventeze școala, să fie mai puțin răi”, spune ea despre copiii care merg la programul de Afterschool organizat la școala din comunitatea de romi din Baia de Fier. În total, 38 de elevi învață aici în regim simultan, împărțiți în două clase: 0-I-II și III-IV. Toți merg la Afterschool după terminarea orelor.

Doina Irinoiu baia de fier
Doinei Irinoiu îi face plăcere să muncească pentru binele comun al locuitorilor din Baia de Fier. Foto: Andreea Dogar

„S-a îmbunătățit frecvența la școală datorită Afterschool-ului. Elevii au rezultate mai bune. Acum numai în cazuri excepționale mai lipsesc copiii. Mai avem situații de abandon școlar, dar din ce în ce mai puține”, explică Ileana Cetină, directoarea școlii.

Dincolo de ore de matematică și de limba română, copiii fac și alte activități: joacă table sau remi, fotbal (în echipe mixte în care integrează și fetele), citesc povești sau desenează. Elevii primesc și o masă caldă sau sandvișuri. Programul „Școală după școală” funcționează 4 zile pe săptămână, timp de două ore în fiecare zi.

„Foarte puțini dintre ei aveau posibilitatea să-și aducă de acasă coli de hârtie, carioci, foarfecă. Au avut și excursii și i-au dus la Tismana, lângă Târgu Jiu, la mall. Faptul că au ajuns la mall a fost „Uau!”. Pentru copiii de aici a fost extraordinar. Au vise, chiar dacă condiția lor e mai modestă. Vor să deivnă profesori, pompieri, educatori, asistenți medicali”, continuă Cetină.

zefir copii afterschool baia de fier
În timpul Afterschool-ului, elevii desfășoară și activități artistice. Foto: Andreea Dogar

La Afterschool copiii au învățat dansuri populare sau țigănești și au primit costume tradiționale pentru ambele tipuri de dansuri.

„Dansurile au fost o noutate pentru ei. Vor altceva, nu cum era pe timpuri. Să povestim, să creăm origami. Când am început li s-a părut foarte greu. După care au început să își facă coșulețe, ouă de Paști. Îi scoatem din rutină. Cel mai mult sunt încântați de ieșiri: au fost și la Banca Transilvania, și la pește”, arată directoarea. Într-una din excursii, elevii au fost duși și la Peștera Muierilor.

În prezent, primăria din localitate dă bani pentru mâncarea copiilor, însă pentru ca programul de Afterschool să aibă efecte pe termen lung, și să crească nivelul de educație al copiilor din comunitățile de romi, toate costurile ar trebui preluate în viitor de autoritățile române (de cele de la nivel local, județean, sau printr-un program guvernamental). Ionuț Raita de la Fundaţia Terre des hommes speră că, după terminarea proiectului zefiR în 2017, modelul va fi preluat și aplicat de statul român. „Afterschool-ul costă între 40.000 și 60.000 de lei pe an, în funcție de numărul de copii, de numărul de zile (atât mâncarea, cât și utilitățile și salariile cadrelor didactice – n.r.)”, explică el.

Grupul de inițiativă născut în comuna Baia de Fier a primit minigranturi menite să rezolve, măcar parțial, unele dintre problemele din comunitate (practic, oamenii au primit bani ca să rezolve problemele identificate de ei). Așa au luat naștere 3 spații de joacă pentru copii, care au costat între 4.000 și 9.000 de lei fiecare.

zefir baia de fier loc de joacă
Spațiu de joacă amenajat în Baia de Fier în cadrul proiectului zefiR. Foto: Andreea Dogar

Doina Irinoiu, membră în grupul de inițiativă, spune că acum are mai multă încredere că lucrurile se pot schimba în bine: „Părculețul ăla aici… nu credeam niciodată că o să-l văd. Acum am curaj să fac ceva”.

Precum în satul Ocolna, și în Baia de Fier mai sunt multe de făcut, iar oamenii mai au multe de învățat. De exemplu, într-o acțiune de ecologizare organizată în comună în toamna anului trecut, membrii grupului de inițiativă s-au mobilizat să adune gunoaiele din comunitate. 21 de oameni au participat.

„Au strâns tot, le-au pus în saci și a doua zi la porți era plin de gunoaie. Credeau că sunt plătiți. [Ziceau]: Ia, mai vin ăștia să strângă gunoaie?”, povestește Monica Oanea, facilitatorul comunitar care a lucrat în Baia de Fier în cadrul proiectului zefiR.

Acum, familiilor din comunitate le-au fost distribuite gratuit 105 tomberoane, ca să se obișnuiască să strângă gunoiul. Deșeurile vor fi colectate apoi gratuit de primărie. În valoare de 12.000 de lei, costul pubelelor a fost împărțit între primărie și Terre des Hommes.

Casă din Baia de Fier. Foto: Andreea Dogar
Casă din Baia de Fier. Foto: Andreea Dogar

În cadrul proiectului zefiR au fost înființate 3 centre de sănătate: în Baia de Fier, în Ocolna și în Slatina, într-un cartier de romi cu aproximativ 3.000 de locuitori. Până acum, doar centrul medical din Slatina a fost preluat de autorități. În viitor, Primăria din Slatina va fi cea care va finanța activitatea centrului și salariile angajaților.

Acum, la centru lucrează un medic cu jumătate de normă, un asistent medical cu normă întreagă, un expert pe problemele romilor cu normă întreagă, un coordonator de centru cu normă întreagă și 3 mediatori sanitari (mediatorii sanitari sunt romi și au sarcina de a vorbi cu oamenii din comunitate și de face educație de sănătate elementară).

Containerul în care funcționează centrul, mobila și echipamentele medicale au costat 9.000 de franci elvețieni.

La centru, oamenii își pot lua tensiunea și glicemia sau pot afla informații utile despre prevenția bolilor. Personalul centrului a organizat campanii de informare despre glicemie, despre hepatită, despre importanța protecției sexuale și a contracepției. Iar mamele au fost sfătuite să își vaccineze copiii.

„Le îndeamnă să se ducă la medic să facă urmărirea [sarcinii – n.r.] și vaccinările după ce se nasc. Pentru că ele dacă nu le spui nu se duc”, explică Raita.

Cameră de consultații într-unul dintre centrele sanitare înființate în cadrul proiectului zefiR. Foto: Andreea Dogar
Cameră de consultații într-unul dintre centrele sanitare înființate în cadrul proiectului zefiR. Foto: Andreea Dogar

Cadrele medicale de la centru au obținut și o mare victorie, care nu face decât să dovedească importanța unor astfel de centre sanitare în mijlocul unor comunități izolate, care nu au de la cine să primească informații și sfaturi: au salvat de la moarte o femeie bolnavă de ciroză.

„A venit o femeie ce plângea că nu are bani de înmormântare și de loc de veci. Zicea: <Sora mea moare>”, povestește Anca Mihaela Bălcescu, coordonatoarea centrului sanitar.

Femeii i s-a dat un ajutor de urgență, însă oamenii de la centru au aflat că bolnava nu voia să ia tratamentul deoarece făcea parte dintr-un cult religios care îi interzicea să ia pastile. “Pastorul lor zicea că te faci bine cu credința”, își amintește Bălcescu.

Medicul de la centru i-a explicat că o poate ajuta numai dacă ia tratamentul: „Am reușit să o convingem. Când lua pastilele se închina ca să o ierte Dumnezeu. A urmat un tratament o săptămână și a scăpat”.

Ionuț Raita spune că, în viitor, centrul va fi și acreditat din punct de vedere medical, astfel încât cadrele medicale să poată prescrie tratamente sau să facă injecții. „În general, organizația încearcă să creeze un model viabil pe care comunitatea să-l preia. Pentru noi e un mare succes aici”, spune el.

zefir piatra olt
Casă din satul Piatra. Foto: Andreea Dogar

„E foarte greu de lucrat în comunitate. E dezbinată și săracă”, spune Gabi Păduraru, membră în grupul de inițiativă din satul Piatra din județul Olt. Comunitatea de romi de aici numără în jur de 400 de locuitori care trăiesc în 60 de case. Tradițional, romii de aici erau căldărari, însă foarte puține familii mai practică meșteșugul – cei mai mulți dintre locuitori trăiesc din ajutoare sociale sau din munca în străinătate, în special în Franța. Și aici este respectat obiceiul căsătoriilor timpurii: odată ajunși în clasa a V-a, mulți copii sunt retrași de la școală.

Totuși, programul „Școală după școală” are efecte pozitive. Înainte ca acesta să fie aplicat, în anul 2007, doar 7 copii romi din comunitate frecventau școala. Acum, numărul elevilor romi înscriși la școală și la grădiniță a ajuns la 90. Dintre aceștia, 20 vin și la Afterschool, unde primesc o masă, își fac temele (părinții lor au o clasă sau două, așa că nu îi pot ajuta) și participă și la activități distractive.

„Ne luptăm să treacă de nivelul de 5 clase și să îi ducem până la clasa a VIII-a”, spune Ana Cristea Radu, facilitator în satul Piatra în cadrul zefiR.

Acum, 80% din copiii romi știu să scrie, să citească și să socotească, spune Gabi Păduraru, care este și profesoară de limba romani la școala din sat.

„Fac jocuri psiho-sociale, fac obiecte din hârtie, îi învățăm să vorbească frumos, să fie toleranți. La început aveau un comportament puțin agresiv, nu împărțeau jocurile. Acum se joacă împreună”, arată și Lidia Drăgan, învățătoare la școala din Piatra.

zefir copii piatra
Unii dintre copiii din Piatra au ieșit pentru prima dată din sat în cadrul excursiilor finanțate de zefiR. Foto: Andreea Dogar

Și copiii din Piatra au mers în excursii în împrejurimi. Au ajuns la Voineasa, la Orșova sau la Craiova, la teatru sau la McDonald’s. “La Craiova a fost prima ieșire a copiilor romi din Piatra. Cei de la McDonald’s nu se așteptau să se comporte așa niște copii care au ieșit prima dată din Piatra Olt”, își amintește Gabi.

Chiar și așa, progresele se fac treptat. Până acum, un singur băiat din satul Piatra a terminat 8 clase. Tânărul are deja o fetiță de 3 ani.

„Comunitatea de romi din Piatra va trebui mult timp ajutată. Să se insiste foarte mult pe educație, Programul „Școală după școală” să se extindă la maximum, iar generația de copii de 8-10-12 ani să iasă din acest mediu, din tiparul în care locuiesc. Copiii mici sunt trimiși de părinți și atacă mai ales populația majoritară, în special bătrâni neputincioși”, spune Tudor Udrescu, primarul din orașul Piatra Olt, de care ține și satul Piatra.

Satul Piatra se numără printre cele 5 comunități din cele 12 incluse în zefiR unde locuitorii au primit și ajutoare pentru repararea locuințelor. În total, au fost făcute 6 acoperișuri din țiglă (la casele care puteau să le susțină), 18-20 de sobe și au fost montate uși sau ferestre termopan.

„La toate locuințele i-am ajutat cu un geam, o ușă, o sobă, o tâmplărie. S-au tencuit case, la geamuri s-au scos ramele vechi. Nevoia pe partea de locuire e mult mai mare. Casele arată în continuare foarte trist”, povestește Raita.

zefir case piatra olt
În cadrul proiectului zefiR au fost construite acoperișuri din țiglă pentru 6 case. Foto: Andreea Dogar
zefir case piatra olt
În cadrul proiectului zefiR au fost construite acoperișuri din țiglă pentru 6 case. Foto: Andreea Dogar

În cadrul zefiR au fost organizate și programe de mentorat pentru femeile și pentru tinerii din sat. 16 femei din localitate au participat la discuțiile organizate de mentorul Cristina Munteanu. „Sâmbătă de sâmbătă ne întâlnim două ore. Scopul e ca ele să fie unite, să facem ceva pentru celelalte femei din comunitate. La începutul fiecărei luni avem teme. Femeile cer ce să facă în luna respectivă. Pentru unele dintre ele e un refugiu. Nu mai stau la cratiță, nu mai stau să le dea copiilor să mănânce, e o relaxare”, spune ea.

În cadrul întâlnirilor a fost invitat și un medic ginecolog, iar toate femeile au beneficiat de teste Papanicolau gratuite. „Am adus un psiholog, li s-au pus întrebări. De Paști am strâns bani cu ajutorul lor și am îmbrăcat o fetiță”, continuă mentorul.

Grupul de inițiativă din Piatra a înregistrat mici victorii ale spiritului civic. De exemplu, prin presiunea localnicilor, autoritățile au marcat o trecere de pietoni la ieșirea din comunitate. Până atunci, copiii care traversau șoseaua își puneau în pericol viața de fiecare dacă când mergeau la magazin.

Ramona Șurlea, facilitator comunitar în Piatra în cadrul zefiR, crede că ceva s-a schimbat în comunitate: „Cea mai mare realizare a fost că reușim să ne bazăm pe niște oameni. Ai resurse umane care duc mai departe acel vis de a se dezvolta. E important să rămână niște oameni care să vrea să ducă proiectele mai departe. Dincolo de partea de finanțare, e și zona de capital uman. Suntem siguri că aici vor rămâne câțiva oameni care vor duce mai departe ce s-a început”.

„Prin acest proiect am sădit un sâmbure. Oamenii simpli au mai multă încredere în ei, au o stimă de sine mai bună. Înainte, oamenii erau foarte sceptici și dezamăgiți că nu se schimbă nimic. Acum au fost întrebați, au avut un cuvânt de spus. Marea bucurie e că aici va rămâne un nucleu de oameni care va duce mai departe ce s-a făcut”, continuă ea.

Ionuț Raita crede că singura șansă a comunităților sărace de romi este educația: „Singurul mod în care comunitatea o să se ridice e dacă educăm copiii. O să se schimbe doar pe termen foarte lung”.

Robert Munteanu, fostul viceprimar din Piatra Olt, mizează tot pe educație, și speră că tinerii vor ajunge să termine măcar liceul: „Să îi ducem spre formele superioare de educație. Dacă copilul va fi integrat poate se va gândi „Ce bine ar fi să am un serviciu”. Dacă ne va salva ceva, va fi educația”.

zefir ocolna case
Romii din Ocolna trăiesc în case șubrede și sărăcăcioase. O femeie din sat își peticește casa cu cioburi pentru a-i spori rezistența. Foto: Andreea Dogar

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Recomandările editorilor GreatNews:

Fenomenul Eșelnița. Satul în care oamenii au descoperit bucuria de a ajuta

Campioni la mărinimie. Oamenii care trudesc pentru a salva satele României

Viața la țară, cu implicare. Oamenii care schimbă satul în bine