O plantă capabilă să înlocuiască nutritiv carnea este cultivată acum și în România, de către specialiștii de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.
Moringa Oleifera, așa cum se numește această plantă în latină, asigură organismului uman un complex fantastic de aminoacizi, alături de vitamine, minerale, nutrienți și antioxidanți. Dr. ing. Costel Vânătoru, de la stațiunea buzoiană, consideră că planta va fi cultivată în curând de mulți români care își doresc cu adevărat o alimentație sănătoasă.
Cercetătorii stațiunii se ocupă de aclimatizarea „arborelui vieții” în România. ”Proprietățile vaste și domeniile multiple de utilizare ne-au convins să demarăm acest proiect. Transformarea sa în plantă perenă autohtonă ar fi o realizare majoră care ar deschide noi drumuri în multe domenii în țara noastră. Am început în urmă cu doi și am atins rezultate semnificative. Anul acesta e foarte important, întrucât vom afla dacă Moringa, cultivat în aer liber, va trece peste iarnă. Conform rezultatelor actuale, estimez că vom înregistra un nou succes. Scopul nostru este să îl transformăm într-o plantă perenă, în România fiind momentan doar anuală. Deci am reușit să îl adaptăm solului autohton”, a declarat pentru Super-Hrana.ro, dr. ing. Costel Vânătoru.
5 ani de încercări. Moringa ar putea deveni o plantă perenă chiar și în România
Cercetătorul spune că este nevoie de o perioadă de circa cinci ani până când planta poate fi declarată una perenă în România. Până atunci, planta, una specifică zonelor tropicale și subtropicale, poate fi cultivată în mediu controlat, în casă sau spații protejate, gen sere. Moringa poate fi cultivată în ghiveci. Totuși, în prezent, stațiunea buzoiană nu comercializează semințe de Moringa, fiind așteptat momentul definitivării procesului de aclimatizare.
Moringa poate crește până la 12 metri înălțime. Sfatul specialiștilor este ca planta să fie tunsă, întreținută, pentru a nu se înălța prea mult și pentru a stimula apariția lăstarilor.
Moringa Oleifera este folosit în țările unde crește ca aliment sau ca supliment alimentar. În zonele sărace din aceste regiuni, este promovat și folosit de anumite organizații umanitare ca o soluție în lupta cu malnutriția. Se spune că toate părțile arborelui sunt comestibile și hrănitoare, frunze, păstăi, semințe, fructe și rădăcină. Mai mult, se poate obține și ulei de moringa, folosit la gătit, alimente sau cosmetice.
Planta este extrem de bogată în vitamina C, vitamina A, potasiu, magneziu, fier, calciu. Au fost identificați 92 de nutrienți, 46 de antioxidanți, 36 de substanța anti-inflamatorii, 18 aminoacizi și 9 aminoacizi esențiali.
Chiar și resturile rămase în urma procesării pentru obținerea uleiului de Moringa sunt folosite ca fertilizator sau pentru purificarea apei.
Frunzele – cele mai hrănitoare. Scoarța și rădăcina NU se consumă
Cele mai hrănitoare părți ale plantei sunt frunzele. La polul
opus sunt scoarța și rădăcina, care nu ar trebui consumate.
Există rezultate care indică o acțiune benefică împotriva radicalilor liberi din organism prin prezența antioxidanților beta caroten, beta sitosterol, quercerină sau kaempferol.
Fitosterolii din Moringa împiedică absorbția colesterolului la nivel intestinal, iar acidul clorogenic încetinește eliberarea glucozei în sânge, protejează retina și scade tensiunea arterială. Niazimicina, niazinina și niaziminina sunt compuși care influențează, de asemenea, tensiunea arterială, dar care, în doze mari, pot deveni toxici.
Au fost dovedite, de asemenea, efectele antibacteriene sau antivirale ale consumului de Moringa.
Totuși, există o categorie de persoane care nu ar trebui să consume Moringa: femeile însărcinate. Frunzele plantei au un puternic efect contraceptiv, iar consumul poate cauza chiar avort spontan.
Pentru restul persoanelor, se recomandă consumul moderat de Moringa. ”Arborele vieții” este popular în state ca India, Thailanda, Filipine, Taiwan, în unele state din America Centrală și de Sud, dar și în state tropicale din Africa sau pe insule ca Hawaii sau Caraibe. În acest context, merită apreciate eforturile cercetătorilor din Buzău de a aclimatiza specia aceasta unui climat temperat-continental de tranziție, cum este cel din țara noastră.
Recomandările editorilor greatnews.ro:
Locuri de muncă în fabrici și depozite de fructe din Olanda și Anglia. Experiența nu e necesară
Cel mai vechi sat din România i-a „hipnotizat” pe austrieci. Cătunul uriașilor, ascuns în păduri
9 orașe medievale din Europa mai puțin cunoscute de români