Peripețiile unui reciclator în România. Am scăpat de 120 de kg de deșeuri și am făcut și niște bani

reciclare deșeuri români
Foto: Dan Cârjă / Andreea Dogar

Recent, câteva rude din Austria au venit în vizită la mine și au petrecut câteva zile la bloc, în cartierul Rahova din București. La un moment dat, a venit vorba de gunoi: Unde aruncăm gunoiul pe care l-am produs? Ce facem cu el? Îl colectăm separat? Îl reciclăm? „Nu”, am răspuns, „îl aruncăm la ghenă”, și le-am arătat toboganul murdar și urât mirositor de pe scară.

România reciclează extraordinar de puțin. Potrivit celei mai recente versiuni a raportului „Mediul European – Starea şi Perspectiva 2015”, realizat de Agenția Europeană de Mediu, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința reciclării deșeurilor municipale. În 2012 (cel mai recent an la care raportul face referință), România recicla doar 3-4% din aceste deșeuri, în vreme ce Germania și Austria ocupau locurile 1 și 2 în clasament, cu aproximativ 60% din deșeuri reciclate.

An de an, gunoaiele dau naștere unor noi „munți” de deșeuri la gropile de gunoi sau, mai rău, ajung în râuri, lacuri, păduri sau în spatele blocurilor. Anul trecut, o poză cu straturile de gunoaie de pe Lacul Bicaz, care cuprinseseră din toate părțile o bărcuță, s-a viralizat online, iar mii de oameni indignați au redistribuit-o. Problema nu era însă nouă: prin 2008 a apărut o primă fotografie care arăta dezastrul, iar o alta din 2013 arăta că în 5 ani nu se schimbase nimic.

Peisajul este același și la alte obiective turistice, iar periferiile orașelor sunt mai toate la fel: îmbâcsite de gunoaie care se revarsă din aceste „noduri de civilizație”. Cât despre sate, cele mai multe dintre ele nici nu au servicii de salubritate, așa că sătenii aruncă deșeurile pe unde apucă sau le dau foc.

Dacă ne gândim la infrastructura de colectare selectivă a deșeurilor, sau mai degrabă la absența ei, devine evident de ce românii nu reciclează: nu există pubele pentru colectarea separată a gunoaielor în cartiere (sunt extrem de rare, și nici acolo nu se respectă împărțirea pe hârtie, sticlă, metal, plastic etc), iar blocurile au în continuare ghene, care anulează din start posibilitatea de colectare selectivă.

lacul bicaz gunoaie
Lacul Bicaz, fotografiat în 2008. Foto: Dan Cârjă (carja.ro)
lacul bicaz gunoaie
Lacul Bicaz, fotografiat în iunie 2013. Foto: ziarpiatraneamt.ro
lacul bicaz gunoaie
Lacul Bicaz, fotografiat în iunie 2016. Foto: Anca Iride A (Facebook)
lacul bicaz gunoaie
Lacul Bicaz, fotografiat în iunie 2016. Foto: Anca Iride A (Facebook)

Cei care vor cu adevărat să recicleze și să colecteze selectiv trebuie să se descurce singuri și să fie dispuși să depună ceva efort.

Așa că am decis să fac un experiment: am strâns cât de multe deșeuri reciclabile am putut de prin casă și mi-am propus ca toate să ajungă la fabrici sau firme care fie le vor refolosi, fie le vor prelucra și le vor recicla. Scopul era ca aceste lucruri de care nu mai aveam nevoie să nu ajungă la groapa de gunoi. Și să văd cât de ușor (sau de greu) voi reuși să scap de ele.

Mi-am instalat cartierul general în mijlocul sufrageriei și am început să aduc aici fel de fel de lucruri de prin cele mai întunecate cotloane ale casei – de sub pat, de sub dulapuri, de prin colțurile camerelor – locuri pe unde nu mă mai uitasem de ani de zile. Am început cu hârtiile, care s-au și dovedit a fi, de departe, cea mai abundentă „resursă” din casă.

Am adunat tot: zeci de agende și de caiete, mii de pagini fotocopiate din cărți și coli de hârtie acoperite de notițe de la cursuri, cartoane, cutii de pizza, ambalaje de medicamente expirate, broșuri vechi, ziare îngălbenite sau cutii de pantofi. Am colectat chiar și bonurile fiscale, păstrate cu religiozitate lună de lună, dar pentru care nu am reușit niciodată să îmi fac timp ca să verific dacă am dat lovitura sau nu la loterie. La final, cântarul a spus că am colectat 75 de kilograme de hârtii.

reciclare deșeuri românia

Au urmat deșeurile electronice și electrocasnice: o unitate centrală veche de mai bine de 10 ani, o imprimantă defectă, o tastatură, 3 veioze sparte, două telefoane mobile și o plasă întreagă plină cu încărcătoare de telefoane, de laptop, căști și alte cabluri.

reciclare deșeuri românia

Am adunat și tot plasticul, de la PET-uri și cutii din plastic la carioci uscate, recipiente pentru mâncare și un vechi cort din folie impermeabilă, stricat în sălbăticia naturii.

reciclare deșeuri românia

Bateriile au fost cel mai ușor de adunat, spre deosebire de deșeurile din lemn. A trebuit să dezmembrez un scaun și am cărat toate scândurile și plăcile din lemn dosite prin colțuri sau pe balcon – păstrate pentru acea zi iluzorie în care vom repara, în sfârșit, rafturile căzute ale bibliotecii – și le-am adus în mijlocul sufrageriei.

Cel de-al șaselea tip de deșeu pe care mi-am propus să îl reciclez – și ultimul – a constat în materiale textile atât de deteriorate încât nu puteau fi donate (cârpe, haine rupte sau foarte vechi etc).

reciclare deșeuri româniaCel mai ușor a fost să scap de baterii. M-am dus până la primul Mega Image și le-am dat drumul în recipientul de baterii.

A venit apoi rândul hârtiei și al electronicelor. Am sunat la mai multe firme, însă nu toate erau dispuse să vină să ridice deșeurile de la mine de-acasă. Unele au spus că nu au mașini și că primesc deșeuri doar dacă le aduc eu acolo, însă cum nici eu nu aveam mașină, această variantă ieșea din calcul. Reprezentanta unei alte firme m-a informat că vin pentru DEEE-uri (deșeuri de echipamente electrice și electronice) în cantitate mai mare de 30 de kilograme (iar eu aveam doar jumătate). Altcineva mi-a explicat că firma lui colectează doar deșeuri industriale, nu și de la persoane fizice.

Până la urmă, după o după-amiază petrecută la telefon, am dat de cei la Sigurec, de la care am aflat că dacă am minimum 5 kilograme dintr-un deșeu vin să le ridice de acasă (gratuit). Așa că mi-am făcut cont pe site, am completat un formular online și am trimis o comandă, iar apoi am primit pe e-mail propunerea de dată și oră la care echipa să vină acasă pentru ridicarea deșeurilor.

Am fost programată peste o săptămână deoarece până atunci toate zilele erau ocupate (echipa de reciclare acoperă în fiecare zi de luni până miercuri câte două sectoare din București, iar joia și vinerea golește deșeurile din containerele de reciclare amplasate în marile hipermarketuri).

Într-o zi de miercuri, un camion Sigurec a oprit la mine în cartier, iar din el a coborât un domn îmbrăcat într-o salopetă albastră pe care l-am adus în apartament ca să „evalueze” marfa. Am început apoi să cărăm pe scări electronicele – eu imprimanta, el unitatea centrală. Înainte să pornim m-a avertizat însă pe un ton tăios că un reciclare deșeuri româniakilogram de hârtie e 10 bani, iar unul de electronice 40 de bani și că nu se dau bani, ci doar vouchere: „Ca să știți. Că eu din mașină nu le mai dau jos”.

Nu m-am supărat, dar mi-am dat seama cât de stranie încă e în România ideea de a recicla de dragul reciclării, nu doar pentru a face un ban.

După electronice am cărat veiozele, sacul plin de cabluri și încărcătoare, iar domnul în salopetă a adus din camion niște saci de rafie în care am pus pe rând toate stivele de caiete, agende și cursuri. La final, după ce am umplut vreo 3 saci mari cu cele 75 de kilograme de hârtie, am strâns într-o plasă și bucățile mai mici de hârtie și carton.

“Ia uite… ați păstrat și cutiile de medicamente”, a exclamat domnul, și a completat că sunt o adevărată reciclatoare. I-am spus însă că nu, nici pe departe, deoarece nu am colectat aproape nimic până acum, cu excepția unor DEEE-uri mai vechi pe care le-am dat tot unei firme de reciclare. Acum însă aveam atât de multă hârtie și carton încât nu concepeam să ajungă la groapa de gunoi.

La final am coborât la camion, iar el și șoferul au cântârit toate hârtiile și electronicele pe care le-am adus. În total, am avut 16 kilograme de electronice și 75 de hârtie. Pentru toate, am primit un voucher de 13,9 lei pe îl pot folosi timp de o lună la Carrefour.

reciclare deșeuri românia

Aș fi vrut să le dau și plasticul, însă am aflat cu această ocazie că ei colectează doar PET-uri, găleți sau recipiente din plastic de la diverse substanțe. Mai tot ce pusesem eu deoparte nu era bun.

Până la urmă, au reușit să scap de plasticul meu ducându-l la un hipermarket Cora. Pentru cele 3 PET-uri am primit un voucher de 15 bani (5 bani de PET), iar celelalte obiecte le-am lăsat în recipientul pentru plastic (pentru alte tipuri de plastic nu se oferă bani).

reciclare deșeuri românia

reciclare deșeuri românia

În cazul materialelor textile mi-a fost mult mai greu să găsesc un reciclator. De fapt, nu am găsit pe nimeni care să vină să le ridice de acasă, iar din ce am discutat cu reprezentanții mai multor firme, nu prea reciclează nimeni materiale textile în România. Cineva de la o firmă mi-a spus că au colectat textile în trecut, dar au renunțat deoarece nu pot fi valorificate: „N-avem ce să facem cu ele. Nu există nicio fabrică de reciclare textile în România. Practic ar reciclare deșeuri româniatrebui să le ducem la groapa de gunoi. Și asta implică costuri”.

Reprezentanta unei alte firme mi-a spus că le ridică de acasă dacă plătesc transportul și că hainele vor fi „reciclate prin incinerare”. Practic, plăteam ca să le ducă la incinerator, însă eu voiam să le dau o viață nouă, dacă era posibil.

După căutări ample pe internet, am descoperit că magazinele H&M au un program de colectare și reciclare a hainelor vechi, inclusiv a celor care nu mai sunt într-o stare bună de purtat (adică exact ceea ce căutam eu). Aceste haine sunt refolosite (transformate în alte produse, cum ar fi lavetele pentru curățenie) sau reciclate (devin fibre textile folosite pentru producerea de amortizoare sau izolații în industria auto).

Încântată de această descoperire, am urcat într-un taxi o plasă și 2 saci cu haine vechi, cârpe și alte resturi (în total 11,3 kilograme) și am mers la magazinul H&M de la Unirii. La etaj, tânăra de la casă mi-a oferit pentru haine două vouchere în valoare de 5 lei fiecare, pe care le pot folosi la cumpărături de peste 40 de lei făcute în magazin (acesta este și numărul maxim de vouchere ce pot fi oferite unei singure persoane, oricât de multe haine ar aduce).

reciclare deșeuri românia

Deșeurile de care am scăpat cel mai greu au fost cele din lemn. Aveam 15 kilograme de lemn, însă nu era deloc ceea ce căutau firmele de reciclare. Eu aveam picioare de scaune, scânduri sau plăci, în vreme ce firmele căutau peleți sau cantități foarte mari (de ordinul tonelor).

Nu am găsit nicio firmă de reciclare care să colecteze deșeuri din lemn de acasă, așa că am apelat la un prieten cu mașină și le-am dus tocmai pe Șoseaua de Centură a Bucureștiului, la Remat Sud, care are în curte mai multe containere pentru deșeuri, inclusiv pentru lemn. Domnul de la poartă ne-a spus că lemnul nu este plătit și că îl pot reciclare deșeuri românialăsa în container, care era gol – nu mai adusese nimeni lemn la reciclat.

Dar am primit asigurări de la angajați că lemnul va fi valorificat. Mai exact, va ajunge la o fabrică de mobilă din Rădăuți, în județul Suceava, unde va fi transformat în materie primă (PAL, rumeguș etc).

Așa s-a terminat și aventura mea în lumea reciclării și, după vreo două săptămâni, am reușit să scap de toate deșeurile adunate în sufragerie.reciclare deșeuri românia

Am ajuns și la câteva concluzii. Prima e că nu e imposibil să reciclezi în România dacă îți dorești cu adevărat acest lucru, însă nepăsarea și neimplicarea statului în acest proces (prin absența infrastructurii), îți vor îngreuna foarte tare munca și te vor face să depui eforturi duble sau chiar triple ca să duci la bun sfârșit această treabă.

A doua concluzie este că, dincolo de binele pe care ți-l faci ție și mediului înconjurător, poți obține chiar și niște bani din reciclare dacă ai cantități suficient de mari. În total, am dus la reciclare în jur de 120 de kilograme de deșeuri, pentru care am obținut vouchere în valoare de 24 de lei. Pe de altă parte, am dat 16 lei pe taxiuri, deci „profitul” se reduce.

Iar a treia concluzie, și ultima, este că, și atunci când scapi de 120 de kilograme de lucruri inutile din casă și crezi că ți-ai eliberat în sfârșit apartamentul și o să ai o locuința aerisită, casa ta arată la fel de aglomerată.

reciclare deșeuri românia

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.