NASA a strâns de-a lungul timpului sute de imagini care surprind felul în care planeta pe care locuim s-a schimbat în ultima sută de ani.

Unele fotografii înfățișează impactul negativ pe care oamenii și schimbările climatice l-au avut asupra Pământului: ghețarii se micșorează, iar unele lacuri, care se numărau odată printre cele mai mari din lume, și-au redus dramatic suprafața și ar putea seca în totalitate în viitor.

Însă alte imagini arată că există și schimbări pozitive: poluarea din aer s-a redus în unele regiuni din lume, în ciuda faptului că populația și numărul de mașini au crescut.

Vă prezentăm în continuare 10 dintre cele mai spectaculoase imagini din arhiva NASA care ne arată cum s-a schimbat Pământul în ultimii 100 de ani:

1. Ghețarul Lyell din Parcul Național Yosemite, al doilea cel mai mare ghețar din lanțul muntos Sierra Nevada, din SUA, a pierdut aproape 80% din suprafața sa între anii 1883 și 2015. El s-a micșorat de la 1,22 km² la 0,27 km². Mai mult de 10% din masa de gheață s-a pierdut în ultimii 4 ani din cauza vremii calde și foarte uscate.

Ghețarul a fost descoperit în anul 1871 de John Muir.

Potrivit unui studiu din anul 2013, Lyell nici nu mai este ghețar deoarece și-a pierdut mișcarea specifică și ar trebui considerat mai degrabă un câmp de gheață.

ghețarul lyell
Foto: U.S. National Park Service. 1883 photo: USGS/Israel Russell. 2015 photo: NPS/Keenan Takahashi.

2. Imaginea de mai jos arată cât de mult s-a dezvoltat metropola Beijing, din China, într-un singur deceniu. Un studiu recent arată că infrastructura orașului s-a mărit de 4 ori între anii 2000 și 2009 și că noile clădiri și drumuri – fără să se mai ia în calcul poluarea creată de locuitori și de mașinile lor – a crescut temperatura pe timpul iernii cu 3-4 grade Celsius și a redus viteza vântului cu 1-3 metri pe secundă, ceea ce a făcut ca aerul din oraș să fie mai stagnant.

Culorile gri și negru din imagine reprezintă clădirile din oraș (cele gri sunt cele mai înalte din centrul orașului). Restul culorilor indică schimbările din zonele încă neurbanizate: verdele arată cea mai puțină schimbare, în vreme ce roșul indică cele mai mari modificări.

beijing
Foto: Imagini realizate de satelitul QuikScat al NASA. Sursa: NASA/JPL-Caltech.

3. Lacul Urmia din nord-vestul Iranului era odată unul dintre cele mai mari lacuri cu apă sărată din Orientul Mijlociu, însă suprafața lui s-a diminuat considerabil. O cauză probabilă a micșorării lacului este devierea apei din râurile din zonă pentru a fi folosită în agricultură. Începând din 1996, și seceta a dus la secarea lacului. În prezent, lacul ocupă numai 10% din suprafața pe care o ocupa în anii ’70. În imaginea din 2014 se vede foarte clar cum întreaga zonă de sud a fundului lacului este expusă.

lacul urmia
Lacul Urmia în septembrie 2000, în august 2010 și în iulie 2014. Sursa: U.S. Geological Survey (USGS) Landsat Missions Gallery “Changes to Lake Urmia, Iran,” U.S. Department of the Interior / USGS and NASA

4. Topirea ghețarului Qori Kalis, din Peru, este evidentă în succesiunea de imagini de mai jos (surprinse în iulie 1978 și în iulie 2011). Ghețarul se află pe un platou, la o altitudine de 5.691 de metri în Munții Anzi. În anul 1978, ghețarul era încă în „creștere” și avansa. Apoi a început să se micșoreze. Până în anul 2011, ghețarul s-a retras complet din valea din această fotografie, lăsând în urma sa un lac de aproximativ 0,3 km² și adânc de 60 de metri.

ghețar qori

Sursa: Dr. Lonnie G. Thompson, Distinguished University Professor, Byrd Polar and Climate Research Center, The Ohio State University

5. Lacul Aral, aflat la granița dintre Kazakhstan și Uzbekistan era odată al patrulea cel mai mare lac din lume. Însă din anii ’60 autoritățile din Uniunea Sovietică au început să devieze apa din râurile care îl alimentau. Scopul era de a iriga culturile de bumbac și de cereale din câmpiile aride din Kazakhstan, Uzbekistan and Turkmenistan. Conturul negru arată linia aproximativă a țărmurilor lacului în anii ’60. Cu timpul, lacul s-a spart în mai multe lacuri mai mici, iar multe dintre ele au dispărut complet din cauza secetei. Pierderea unui corp de apă atât de mare și de important face ca verile din regiune să fie acum mai calde și mai uscate.

lacul aral
Lacul Aral în august 2000 și august 2014. Sursa: NASA’s Earth Observatory

6. Reducerea poluării aerului în nord-estul SUA. Dioxidul de azot (NO2) este un gaz galben-maroniu care poate cauza probleme respiratorii și care contribuie la formarea altor poluanți. Dioxiodul de azot este produs în mare parte în timpul procesului de ardere a benzinei în motoarele mașinilor și a cărbunelui în centralele electrice.

Datorită legislației, a progreselor tehnologice și a schimbărilor economice, poluarea aerului – inclusiv dioxidul de azot – s-a redus în SUA, în ciuda faptului că populația a crescut, la fel ca numărul de mașini aflate în circulație.

poluarea aerului sua
Poluarea din aer în 2005 și în 2011. Sursa: NASA Goddard’s Scientific Visualization Studio/T. Schindler

7. În ultimii ani, statul California din SUA a trecut prin cea mai severă secetă din ultimele decenii din cauza reducerii precipitațiilor și a stratului de zăpadă din munții Sierra Nevada. În anul 2013, California a înregistrat mai puține precipitații decât în oricare alt an începând cu 1850, anul în care a devenit stat. În prezent, locuitorii și autoritățile depun eforturi pentru a economisi apa. Însă riscul unor incendii de pădure rămâne ridicat.

california
Munții Sierra Nevada, în februarie 2011, februarie 2013 și februarie 2014. Sursa: U.S. Geological Survey (USGS) Landsat Missions Gallery „Drought Conditions in California, USA,” U.S. Department of the Interior / USGS and NASA.

8. Suprafața de pământ folosită pentru agricultură în delta Nilului, în apropiere de Cairo, Egipt, s-a mărit considerabil în perioada 1972 – 2003. Cele mai întâlnite culturi sunt cele de bumbac, orez, porumb, cartofi, portocale și grâu. Solurile din zonă au un randament foarte bun și dau adesea două-trei culturi pe an. Zonele mai îndepărate de Nil sunt dificil de irigat.

nasa egipt
Culturile agricole în august 1972 și în iulie 2003. Sursa: Earthshots: Satellite Images of Environmental Change, U.S. Geological Survey.

9. Construcția insulelor artificiale construite în Golful Persic, pe coasta metropolei Dubai, a început în anul 2001. Până acum, doar insula-palmier Palm Jumeirah (cea mică) este terminată. Insula-palmier Palm Jebel Ali, precum și arhipelagul de insulițe din nord sunt încă în construcție. Insulele din arhipelag vor avea forma continentelor. Din acest motiv, arhipelagul va purta numele „The World” („Lumea” – în limba română).

nasa insule dubai
Țărmul metropolei Dubai în noiembrie 2001 și în noiembrie 2012. Sursa: U.S. Geological Survey (USGS) Landsat Missions Gallery “Dubai’s Islands,” U.S. Department of the Interior / USGS and NASA.

10. În vârful Vulcanului Cotopaxi, înalt de 5.897 de metri, care este unul dintre cei mai activi și mai înalți vulcani de pe Pământ, se află ghețarul Cotopaxi, care are o mare importanță economică, socială, dar și pentru mediu. Apele provenite din ghețar alimentează capitala Quito a Ecuadorului, și sunt folosite de hidrocentrale pentru furnizarea de energie electrică.

În ultimii ani însă ghețarul a început să se topească tot mai mult. Masa de gheață s-a micșorat cu 30% între anii 1956 și 1976, iar apoi cu 38,5% între anii 1976 și 2006. Acest fenomen a fost pus în legătură cu încălzirea globală.

ghetarul cotopaxi
Sursa: United Nations Environment Programme (UNEP). From Latin America and the Caribbean Atlas of our Changing Environment (2010).

AICI puteți vedea sute de imagini ale NASA care surprind schimbarea planetei noastre.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Recomandările editorilor GreatNews:

Locuri de muncă în exoticul Dubai. Salarii de peste 1.500 de dolari, experiența nu e obligatorie
TAROM lansează oferta de primăvară. Bilete de avion ieftine spre zeci de destinații
Cum poți să primești de la stat un teren gratuit pentru casa ta. Ce trebuie să faci

Un comentariu

  1. NU neaga nimeni ca omul „modern” nu are a contribuit la incalzirea globala, dar hai sa ne uitam un pic pe Istoria planetei Pamant acum cateva milioane de ani si atunci intelegem ca este un lucru normal ca planeta sa se schimbe…

Raspunde