Senatul României a votat ieri, 22 februarie, o lege prin care lucrările de utilitate publică vor putea fi realizate inclusiv în pădurile virgine, în zonele strict protejate și în rezervațiile naturale.
Practic, este vorba de o propunere legislativă care modifică o lege mai veche (Legea nr. 51 / 2006 a serviciilor comunitare de utilități publice).
Noua variantă a legii introduce un articol nou:
„Scoaterea definitivă și ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național necesare realizării, dezvoltării, întreținerii și modernizării sistemelor de utilități publice, prevăzute la art.1 alin. (2)” lit. a)-c), în vederea asigurării securității și sănătății oamenilor și animalelor, este permisă inclusiv pentru suprafețele cuprinse în zona de protecție strictă, zona de protecție integrală și zona de conservare durabilă a ariilor naturale protejate, rezervații naturale, precum și pentru suprafețe incluse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România ori care întrunesc criteriile și indicatorii pentru includerea în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România”.
Sistemele de utilități publice la care face referire articolul menționat mai sus sunt următoarele:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea și epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale.
Așadar, dacă legea în noua formă va trece și de Camera Deputaților, astfel de lucrări menite să construiască rețele de alimentare cu apă, de canalizare sau de colectare a apelor pluviale ar putea fi realizate inclusiv în zonele protejate, în rezervații și în pădurile virgine.
Mai exact, pădurile, inclusiv cele virgine sau cele din rezervații și zone strict protejate, vor putea fi scoase din regimul de protecție.
La scurt timp după votarea acestei legi, în spațiul public au apărut voci care critică noul articol de lege, pe care îl văd drept o amenințare la adresa pădurilor naționale strict protejate.
„Ținem comunitățile românești în Evul Mediu de dragul unor presupuse arii naturale”
Însă senatorul PSD Şerban Nicolae a susţinut că propunerea legislativă sprijină comunităţile locale.
„Să ţinem comunităţile româneşti în Evul Mediu, cu fose septice, cu puţuri seci, cu vidanje ş.a.m.d., de dragul unor presupuse protecţii de arii naturale este inacceptabil în secolul XXI. E vorba de servicii publice comunitare. Eu, în general, nu cred foarte tare în ecologiştii de asfalt, în cei care merg cu maşini cu combustibil fosil, dar se duc în weekend la munte şi merg cu bicicleta pentru că ei iubesc natura. Ipocrizia asta face ca, în realitate, să fie traversate ariile naturale protejate de infrastructură majoră – de conducte de gaze, de magistrale de gaze, de linii de înaltă tensiune şi de alte asemenea, ceea ce arată că acolo unde este nevoie se găseşte înţelegere dacă există un interes. Dar e vorba de servicii publice comunitare, de interes comunitar evident”, a declarat Șerban Nicolae în plenul Senatului, citat de mediafax.ro.
„Nu cu asta se distrug pădurile virgine, nu cu asta se afectează mediul şi nu cu lucrările de infrastructură publică comunitară punem în pericol ecosistemul sau aria naturală protejată. Pentru că acestea sunt servicii publice. Cu exploatări private punem în pericol ecosistemul, cu jaful din păduri punem în pericol ecosistemul, cu tot ceea ce se face pe lângă lege. (…) Avem încă zone importante din această ţară rămase la nivel de infrastructură de secol XVIII. Şi în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, şi în ceea ce priveşte serviciile publice comunitare”, a mai spus el.
Legea a fost inițiată de parlamentari PSD, ALDE și UDMR.
