Munții Șureanu / Foto: Andreea Dogar
Noul Cod Silvic, votat deja de Senatul României, va avea consecințe nefaste pentru pădurile din România, acuză organizațiile pentru protecția mediului. Reprezentanții organizației World Wide Fund – România spun că, deși noul Cod Silvic stipulează câteva principii bune – ca de exemplu principiul solidarității între generații sau principiul ocrotirii şi ameliorării biodiversităţii – tot el deschide portițe pentru încălcarea acestora.
La începutul acestei săptămâni, noul Cod Silvic se află în fața plenului Camerei Deputaților, fiind propus spre dezbatere. Reprezentanții organizației WWF – România cer ca proiectul de lege al noului Cod Silvic să se întoarcă spre dezbatere în Comisia pentru Agricultură. Totodată, ONG-ul cere eliminarea mai multor amendamente.
Principiul solidarității între generații, stipulat de noul Cod Silvic, „spune că pădurile trebuie gospodărite în așa fel încât să asigure aceeași cantitate de lemn și de servicii pentru fiecare generație”, arată Costel Bucur, coordonator regional pentru Munții Carpaţi, pentru păduri şi arii protejate în cadrul WWF – România. Acest principiu a fost formulat pentru prima dată de un silvicultor german acum 200 de ani.
Până acum, volumul de lemn prevăzut a fi tăiat de pe o anumită suprafață pe parcursul a zece ani nu putea fi depășit, arată Bucur. În prezent, amenajamentele silvice (acte de reglementare a modului de gospădărire a pădurilor făcute de firme specializate sau de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, autorizate apoi de Ministerul Pădurilor) impun cât lemn poate fi tăiat în zece ani, în fiecare an din decadă fiind prevăzută o zecime din volumul total. Cota anuală nu poate fi depășită.
„Noul Cod Silvic permite să începem exploatările tot timpul”
Însă noul Cod Silvic „desființează acest principiu al zecimii”, spune Bucur, dând voie să se taie volumul aferent celor zece ani mult mai rapid, chiar și în doi ani, în funcție de evoluția regenerării naturale a pădurii. Specialistul WWF-România spune că este vorba de o „excepție foarte periculoasă”.
Bucur spune că argumentul invocat pentru a tăia mai mult lemn (adică regenerarea pădurii) este „slăbuț din punct de vedere tehnic”. Potrivit noului Cod Silvic, dacă arborii au dat foarte multă sămânță într-un an și au apărut plantule, atunci cei mai bătrâni pot să fie tăiați pentru ca lumina să pătrundă până la plantule, considerându-se că generația următoare este asigurată.
Reprezentații ONG-ului se tem că această nouă reglementare va fi folosită ca pretext pentru a tăia nelimitat.
„Problema este că, în general, în România, pădurile au capacitate de regenerare bună spre foarte bună. Deci în permanență pădurile se regenerează, apar acele plantule, însă multe dintre ele sunt generații de sacrificiu, pentru că ele apar când arboretul matur nu-i dezvoltat suficient de bine, și atunci ele sunt compromise, că nu ajunge lumina la ele și mor. Dar e un ciclu natural. Codul Silvic permite să începem exploatările când vrem, că tot timpul e regenerare”, spune Bucur.
Munții Șureanu
„Se va tăia în mod legal mai mult”
De exemplu, dacă pe o unitate de producție de 3.000 de hectare se puteau tăia aproximativ 7.000 de metri cubi în zece ani, deci 700 de metri cubi pe an, acum ar putea fi tăiați 7.000 de metri cubi chiar și în doi ani, explică el.
Odată ce a fost epuizată cota de lemn pe zece ani, se poate face un nou amenajament silvic. „În cazul în care această posibilitate pe zece ani se epuizează, se poate trece la întocmirea unui nou amenajament. Asta este criminal”, arată coordonatorul regional.
„Faci un nou amenajament, iarăși primești un plan de zece ani, pe care iarăși poți să-l tai cât de repede vrei tu. Și d-asta nici măcar nu putem să preconizăm de câte ori se va tăia în mod legal mai mult. [Amenajamentele] sunt total imprevizibile. Habar n-avem cât va tăia în realitate fiecare ocol, pentru că pot să taie cât vor ei. Cât absoarbe piața, ei atâta taie”, apreciază și Magor Csibi, director de program WWF în România.
Noul Cod Silvic permite trecerea pădurilor în intravilan
Un alt articol criticat de ecologiști este cel care permite ca pădurile din jurul marilor aglomerări urbane să fie trecute în intravilan, ceea ce nu este posibil în prezent (fondul forestier nu poate fi inclus în intravilan).
„În momentul în care le trecem în zone din intravilan, există o lege a intravilanului care zice că zonele împădurite din intravilan trebuie să fie deservite de infrastructură care poate să meargă până la 30% din suprafață. Adică alei, parc, viluțe. Deci nu există o astfel de nevoie, chiar nu există – pentru includerea acestor păduri din intravilan”, spune Bucur.
„Când incluzi orice teren în intravilan apare o altă presiune. Apar deja interese imobiliare, interese de dezvoltare care pun o presiune în plus pe pădure. Acum avem legea actuală care nu-ți permite să incluzi în intravilan pădurea și vedem ce se întâmplă cu pădurile din jurul Bucureștiului: pădurea Băneasa dispare bucată cu bucată. Ce se va întâmpla dacă aceste păduri vor fi incluse în intravilan și vor fi legi mult mai relaxate? Cu cât va fi mai ușor să iei toate avizele?”, se întreabă Magor Csibi.
Pe de altă parte, directorul de program arată că tot mai mulți oameni vor să trăiască „în sălbăticie”, cât mai departe de oraș: „Toată lumea vrea să aibă o casă în pădure. Putem să înțelegem acest deziderat al oamenilor, dar nu putem să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă 19 milioane de oameni și-ar construi casa unde doresc ei”.
Fundătura Ponorului din Munții Șureanu
„Câștigăm nu tăind mai mult, ci procesând mai mult”
Reprezentanții WWF-România sunt de părere că noul Cod Silvic va duce la apariția pe piață a unui aflux de lemn, ceea ce va însemna scăderea prețului. „Deci e de două ori pierdere. Odată că se distrug arboretele, și a doua oară – prețul e mult mai mic. Faptul că e limitat volumul de lemn care poate să intre pe piață anual îi dă [lemnului] un anume preț”, arată Bucur.
„Dintr-o țară care totuși are know-how pe prelucrarea lemnului, pe producția de mobilă – am fost mari procesatori de lemn în zona asta a Europei – ne transformăm într-o țară semibananieră, care îl pune în gater și-l taie să facă scânduri și tot se vinde”, continuă el.
Magor Csibi spune că ONG-urile sunt acuzate pe nedrept că vor să stopeze dezvoltarea economică a României: „Ar trebui să ne uităm care sunt cifrele de venit la visteria statului din păduri și am putea să observăm cu destulă ușurință că aceste venituri nu sunt semnificative la PIB-ul actual al României. Dacă ne uităm că undeva un sfert de milion de euro este venitul anual al României din păduri și dacă ne gândim că avem 6,4 milioane de hectare de pădure, ne dăm seama că acești bani nu sunt de ajuns nici măcar ca să reinvestim în pădurile existente. Am ajunge să avem undeva la o investiție de trei euro de hectar pe an, dacă nu ne gândim să scoatem ceva din păduri”.
Munții Retezat
„Problema e că nu încurajăm în România industria care creează plusvaloare. Exact asta reprezintă viziunea domnilor deputați: o țară care în loc să genereze o industrie în jurul lemnului, vinde lemnul ca materie primă. Doar țările din America de Sud și Africa au făcut aceste greșeli să vândă resurse naturale ca materie primă. Și vedem foarte bine după zeci de ani de exploatare unde au ajuns. Vedem ce se întâmplă în Congo, care e cea mai săracă țară din lume, deși are cele mai valoroase resurse de pădure. Nu pe cantitate trebuie să punem accentul, ci pe modul în care exploatăm pădurile”, spune Csibi.
În viziunea sa, o soluție ar fi dezvoltarea unei industrii în jurul lemnului, ca de exemplu fabricarea de mobilă din lemn masiv, ceea ce ar duce la crearea unor locuri de muncă: „Nu tăind mai mult, ci procesând mai mult câștigăm. Și peste tot în lumea asta cei bogați sunt cei care adaugă ceva la ce dă natura. Dacă tu nu ai niciun merit, dacă nu ai adăugat nimic, ești condamnat să fii sărac”.
FOTO: Andreea Dogar
