Motivarea CCR a fost publicată. Cum explică judecătorii obligația lui Iohannis de a o revoca pe Kovesi

curtea constituțională motivarea CCR
Foto: ccr.ro

Motivarea CCR. Curtea Constituțională a României a publicat astăzi motivarea deciziei prin care i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să o revoce din funcție pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.

Motivarea deciziei din data de 30 mai 2018, când CCR a hotărât că există un conflict între Guvern și Președinție, și că șeful statului trebuie să emită un decret prin care să o revoce pe Kovesi, are 133 de pagini și a fost publicată pe siteul CCR.

„Textul constituţional incident în cauza de faţă, pe care ministrul justiţiei îşi întemeiază argumentele de fond ale cererii sale, îl constituie art.132 alin. (1) din Constituţie, care prevede că „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei””, se arată în motivarea CCR.

Judecătorii CCR mai arată că „procurorii nu pot invoca o poziţie de independenţă, asemenea judecătorilor, cu privire la care art.124 alin.(3) prevede expres că „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”, din moment ce activitatea acestora se desfăşoară sub control ierarhic şi sub autoritatea ministrului justiţiei. În acest sens, Comisia de la Veneţia a subliniat că politica judiciară – penală sau civilă – a unui stat este determinată, într-un context democratic, de Guvern, emanaţie a majorităţii parlamentare. Această politică trebuie să fie executată de agenţi ai Guvernului, şi anume de procurori, astfel încât exigenţele referitoare la independenţa completă a judecătorilor nu sunt aplicabile în aceeaşi măsură şi procurorilor. Totodată, Comisia de la Veneţia a reiterat că Ministerul Public nu trebuie să fie, în mod necesar, independent, fiind de preferat ca acesta să depindă de Ministerul justiţiei”.

Iată alte câteva mențiuni făcute de judecători în motivarea CCR:

– Curtea reţine, de asemenea, că autoritatea ministrului justiţiei nu este una administrativă, din contră, acesta are plenitudine de competenţă sub aspectul autorităţii asupra procurorilor. Această plenitudine este limitată doar prin dispoziţiile constituţionale exprese, respectiv cele referitoare la numirea în funcţia de procuror şi la aplicarea sancţiunilor disciplinare [art.134 alin.(1) şi (2) din Constituţie], acestea fiind dispuse de Președintele României, respectiv de Consiliul Superior al Magistraturii. Noţiunea de autoritate are o semnificaţie foarte puternică, ea fiind definită drept putere de a da dispoziții sau de a impune cuiva ascultare, însă, în contextul constituţional dat, acesta se referă la o putere de decizie în privinţa gestionării carierei procurorilor;

– Puterea de decizie a ministrului justiţiei, subsumată autorităţii exercitate, a fost eliminată, astfel cum s-a arătat, în privinţa numirii în funcţie şi a constatării și aplicării sancţiunilor disciplinare, şi pentru a nu fi/ deveni arbitrară, poate fi supusă condiţiilor legii în privinţa celorlalte elemente ale carierei procurorului. În privinţa acestor din urmă situaţii, Curtea subliniază că textele Constituţiei nu elimină autoritatea ministrului justiţiei, ci permit supunerea exercitării acesteia unor condiţii legale. Aşadar, autoritatea ministrului justiţiei poate fi supusă, sub aspectul revocării procurorilor din funcţii de conducere, unor condiţii legale, pentru ca ea în sine să nu se manifeste în mod nemărginit, arbitrar, exclusiv la libera sa apreciere;

Motivarea CCR – Ce va face Klaus Iohannis

Întrebat în urmă cu două zile dacă ia în calcul să nu respecte decizia Curții Constituționale privind revocarea procurorului șef al DNA, președintele Klaus Iohannis a spus că preocuparea sa este să consolideze statul de drept și să se asigure că procurorii rămân independenți.

„Nu o să comentez (decizia Curții Constituționale-nr.). Așa cum am spus, aștept motivarea Curții pe care o vom citi până vom înțelege ceva din ea, după care vom comunica ce voi face. Însă la momnentul acesta pot să vă spun două-trei lucruri care țin de această temă. Această decizie aparent vorbește doar despre o chestiune foarte concretă de revocare sau nerevocare a procurorului șef al DNA. În realitate, sunt mult mai multe teme care apar și sunt readuse în discuție. Bunăoară, statutul procurorilor. Eu personal sunt convins, și voi acționa în consecință, că procurorii trebuie să fie independenți. Ei nu trebuie în niciun caz controlați politic, nu pot fi în subordinea unui politician fie el și ministru”, a spus Klaus Iohannis.

Curtea Constituțională a României a pronunțat pe 30 mai decizia pe tema conflictului între puteri în cazul respingerii revocării șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Hotărârea arată că a fost un conflict între Executiv și Președinție.

Tot atunci, CCR a emis un comunicat în care arată că președintele Klaus Iohannis trebuie să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

Motivarea Curții Constituționale poate fi citită AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.