FOTO: Antonio Ponte/Flickr (creative commons)

Ministrul Jan Jambon, șeful Ministerului de Interne belgian, anunța după atentatele de la Paris că va face „curățenie” în Molenbeek. Primarul Françoise Schepmans a solicitat mai mulți polițiști și a declarat că Molenbeek a devenit o problemă politică, iar partidele rivale pasează vina între ele și nu sunt capabile să rezolve situația.

Molenbeek a fost trecut pe harta terorismului, iar zilele acestea a devenit un punct și mai important. Tot aici a fost prins și Salah Abdeslam, care a pus la cale alături Abdelhamid Abaoud atentatele de la Paris. Abaaoud este cetățean belgian originar din Molenbeek și ar locui în prezent în Siria.

Molenbeek are în jur de 95.000 de locuitori și este una dintre cele 19 comune care compun regiunea capitalei Bruxelles. E împărțit în trei zone contrastante: una e cu bulevarde largi și blocuri, una în care sunt case particulare, iar a treia e zona musulmanilor. Cea din urmă e împărțită între turci și cei cu origini nord-africane, care provin din țări precum Maroc, Algeria, Tunisia, care au o lungă tradiție francofonă. Această zonă a adus renumele negativ al Molenbeek-ului.

Cei mai mulți dintre arabii care trăiesc în Molenbeek reclamă faptul că sunt ignorați de autorități, care nu fac nimic pentru ca nivelul lor de trai să crească. Musulmanii spun că și cei mai educați își găsesc foarte greu un loc de muncă.

„Majoritatea trăiesc în cartiere de blocuri, sărace, fără viață de noapte. Fiind deseori controlați de poliție din pricina accentului lor, obținând greu locuri de muncă, mulți se simt excluși din societatea în care trăiesc, deși sunt născuți acolo.

Acestea sunt unele din elementele care explică de ce tinerii occidentali de origine magrebină sunt mai predispuși spre radicalizarea islamică decât tinerii turci, a căror identitate e limpede și care, deși nu caută să se integreze mai mult decât magrebinii, se simt mai puțin excluși tocmai pentru că nu caută atât de mult să se integreze”, explică scriitorul și jurnalistul Dan Alexa, un bun cunoscător al Bruxelles-ului.

Radiografia unui cartier: șomaj și sărăcie

Potrivit unor statistici, rata șomajului în această suburbie este mult mai mare decât în restul țării. „În Molenbeek, rata şomajului este de 30%, mult mai ridicată decât în restul Belgiei şi în Bruxelles. Există sărăcie. Există excluziune socială. Toţi aceşti factori cred că contribuie la fragilitatea emoţională a acestor tineri care sunt recrutaţi.

Cred că radiografia acestui cartier este destul de interesantă. Este un cartier cu o populaţie destul de densă. Are aproximativ 95.000 de locuitori, în care vârsta medie, interesant, este de 37 de ani. Deci este o vârstă medie foarte tânără.

72% dintre locuitorii acestui cartier au cetăţenie belgiană, iar restul de 28% sunt străini. Şi printre străini marocanii sunt prima minoritate, a doua minoritate, foarte interesant, sunt românii, iar a treia sunt francezii.

Rata infracţionalităţii în acest cartier este şi ea destul de ridicată, însă vorbim de infracţiuni minore, cum ar fi furturi, tulburarea ordinii publice sau trafic şi consum de droguri”, a explicat analistul politic Andreia Ghimiş, la Digi24.

Recomandările GreatNews:

0 comentarii

Raspunde