Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că în România, rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în martie 2018, de la 4,7% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare cu 4,01% şi a serviciilor cu 2,9%. O rată mai mare a inflaţiei anuale a fost consemnată în luna iunie 2013, când preţurile de consum au urcat cu 5,37%.
În martie, comparativ cu februarie, preţurile de consum au urcat cu 0,3%, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48%, cele nealimentare cu 0,15% şi serviciile cu 0,30%.
„Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 – martie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,5%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,9%”, notează INS, potrivit Agerpres.ro.
În luna februarie a acestui an, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat la sfârșitul lunii martie, în Comisia Economică din Senat, că speră ca până la finalul anului rata inflaţiei să ajungă la 3,5%. Isărescu a explicat şi de ce s-au tipărit mai mulţi bani anul trecut decât în 2016.
„Masa monentară nu intră numai numerar în circulaţie. Cea mai mare parte din creştere este că au crescut depozitele, oamenii au economisit mai mult. Apoi, dacă Guvernul majorează salariile şi nu există numerar ca să se plătească salariile cine este de vină. Deci Banca Centrală trebuie să acopere toate angajamentele făcute de Guvern.
Nu priviţi tipărirea banului ca pe ceva ostentativ prin care invadăm economia cu bani. Al treilea motiv este că istoric au fost curente care au spus că există relaţie între masa monetară şi inflaţie, dar tot istoric, această relaţie este slabă”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Acesta spune că inflaţia ar trebui să ajungă, la final de an, la 3,5%.
„Relaţia asta este foate complicată. De exemplu, masa moneetară a Băncii Centrale Europene, a avut o explozie a banilor tipăriţi. (…) Dacă băncile centrale din marile state, SUA, Anglia, UE, nu făceau acest lucru, atunci inflaţia se transforma într-o depresiune. Masa monetară în România n-a crescut mai mult ca în Cehia, Polonia şi Ungaria.
Deci corelaţia între creşterea preţurilor şi masa monetară este mai complicată decât atât. Cu sprijinul politicii fiscale credem că putem aduce rata inflaţiei la 3,5% până la sfârşitul anului”, a mai spus Mugur Isărescu.
