Încălzirea globală 2018. Clima Pământului s-a schimbat de multe ori de-a lungul istoriei. Doar în ultimii 650.000 de ani au fost șapte cicluri de avansare și retragere glaciară, ultima eră înghețată încheindu-se brusc în urmă cu 7.000 de ani, când a început era climatică modernă, dar și civilizația umană.
Majoritatea acestor schimbări climatice sunt provocate de mici variații în orbita Pământului, care schimbă cantitatea de energie solară pe care planeta noastră o primește.
Actualul proces de încălzire globală este foarte important, scrie NASA, deoarece în mare parte pare să fie rezultatul activității umane din ultimii 70 de ani. Sateliții și alte metode moderne de măsurare permit cercetătorilor să adune numeroase informații despre planeta noastră și clima acestuia, iar toate datele indică o încălzire a climei.
Încălzirea globală 2018: Doar cu un grad Celsius mai cald
Temperatura medie de la suprafața Pământului a crescut cu 1,1 grade Celsius față de sfârșitul secolului al XIX-lea, o schimbare provocată de acumulările de dioxid de carbon, dar și de alte substanțe care au ajuns în atmosferă în urma industrializării.
O mare parte din încălzirea globală a avut loc în ultimii 35 de ani, iar 16 dintre cei mai călduroși 17 ani de când se fac măsurători au fost cei din 2001 până în prezent. În 2016, opt din cele 12 luni ale anului, din ianuarie până în septembrie, cu excepția lunii iunie, au fost cele mai călduroase din istorie.
Anul 2018 se anunță a fi, de asemenea, unul foarte călduros.
Încălzirea globală 2018: Oceane mai calde, gheață mai puțină
Oceanele au absorbit tot mai multă căldură, iar apele sunt cu câteva fracțiuni de grad Celsius mai calde decât în 1969, scrie Agenția Spațiala Americană.
Calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica și-au pierdut mult din masă. Potrivit NASA, cele două regiuni au pierdut peste 300 de kilometri cubi de gheață în doar câțiva ani, între 2002 și 2005.
Ghețarii se retrag peste tot în lume, din Alpi, până în Himalaya, în Munții Stâncoși și în Alaska.
Imaginile din satelit arată că suprafața acoperită de zăpadă în fiecare început de primăvară este tot mai mică în Emisfera Nordică, dar și că zăpada se topește mai devreme.
Încălzirea globală 2018: Fenomene extreme
Efectele schimbărilor climatice asupra mediului pot fi observate și, în multe cazuri, sunt deja resimțite. Încălzirea globală a schimbat felul în care animalele migrează, dar și ritmul vegetal.
Potrivit specialiștilor în domeniu, fenomenele meteorologice vor deveni tot mai extreme în următoarea perioadă, dar vor varia în funcție de regiune și de nivelul de gaze de seră care vor ajunge în atmosferă.
Un lucru este cert: temperaturile vor continua să crească. Nu vor crește, însă, uniform în toată lumea. Durata anotimpurilor călduroase va crește, astfel că plantele vor avea mai mult timp la dispoziție să se dezvolte.
Astfel, numărul lunilor fără îngheț va fi și el mai mare. De asemenea, nivelul precipitațiilor va fi și el influențat. Precipitațiile abundente vor mai dese, însă precpitațiile totale vor scădea.
Seceta și valurile de căldură vor deveni o problemă.
Încălzirea globală 2018: Super-gaze de seră la tropice
Atmosfera Pământului este ca o pătură, ajutând la reținerea căldurii primite de la Soare. Efectul de seră face din Pământ o planetă locuibilă, însă în zonele tropicale oceanice căldura trece tot mai greu de atmosferă.
”Vaporii de apă sunt tot gaze de seră. Când o cantitate mare a acestora este în aer, prinde tot mai multă căldură, pe care o radiază spre suprafață”, a spus Mark Richardson, un cercetător care studiază fenomenul.
”Căldura produce și mai mulți vapori de apă, care acumulează și mai multă căldură și tot așa. Devine o buclă”, a mai spus acesta.
Oamenii de știință cred că un proces similar a jucat un rol-cheie în ceea ce s-a întâmplat pe planeta Venus. În urmă cu câteva miliarde de ani, un nivel ridicat de dioxid de carbon în atmosefera venusiană a captat atât de multă căldură încât oceanele de pe această planetă pur și simplu au fiert și s-au evaporat.
În prezent, suprafața planetei Venus este atât de fierbinte încât poate topi metale precum plumbul.
