În Țara Hațegului se suprapun două lumi. Pe una dintre ele – cea a prezentului – o vedem la tot pasul, fie că este vorba de biserici din piatră, de tradiții păstrate la sat sau de pajiști cu narcise înflorite. A doua este o lume a trecutului foarte îndepărtat, când erupțiile vulcanilor aruncau lavă la zeci de kilometri depărtare, iar stăpânii din Hațeg nu erau oamenii, ci dinozaurii.
Presărate printre atracții turistice mai cunoscute precum biserica din Densuș, vei descoperi urmele acestei lumi de acum 70 de milioane de ani. Deși trebuie să cauți puțin ca să găsești „Râpa dinozaurilor” din Sânpetru, multe locuri îți ies în cale la drumurile principale, anunțate de panouri informative.
Unul dintre cele mai frumoase trasee din Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” este cel numit “Drumul vulcanilor”. Traseul – destul de ușor, nu durează mai mult de o oră dus-întors – pornește din comuna Densuș și urcă până în vârful unui deal. La început vei merge pe un drum de țară înverzit pe unde vei da nas în nas cu vaci și cai ieșiți la păscut.
Dacă îți întorci privirea spre stânga și citești ce scrie pe panoul înfipt în deal vei afla cu uimire că, deși peisajul din jurul tău este unul de munte, tu stai de fapt pe un vechi fund de mare. Povestea vulcanilor preistorici și a dinozaurilor din Hațeg mi-a fost explicată de Cristian Ciobanu, administrator de patrimoniu în cadrul Geoparcului Dinozaurilor „Țara Hațegului”. Acum 70 de milioane de ani, actuala Țară a Hațegului făcea parte dintr-o insulă tropicală înconjurată de apele Oceanului Tethys. Cel mai probabil, insula avea în jur de 80.000 de kilometri pătrați, deci o suprafață egală cu o treime din România.
Neobișnuit este că dinozaurii de pe insula Hațeg erau pitici. Pământul trecea printr-o perioadă de transformări tectonice, iar din continente se desprindeau bucăți de uscat ce deveneau insule în Oceanul Tethys. Dinozaurii s-au trezit izolați pe o bucată mică de pământ, unde resursele de hrană erau mai puține. Nevoiți să se adapteze noului mediu, dinozaurii de pe insula Hațeg au ajuns cu timpul mult mai mici decât cei rămași pe continent. Fenomentul se numește nanism insular și este destul de întâlnit. De pildă, elefanții din insula Sicilia ajuseseră de dimensiunile unei capre, aflăm de pe site-ul hateggeoparc.ro.
Cel mai mic dinozaur din insula Hațeg era cât un curcan din zilele noastre. Elopteryx nopcsai – numit astfel în memoria baronului Franz von Nopcsa (1815-1904), cel care a făcut primele cercetări asupra dinozaurilor din zona Hațegului – semăna cu fioroșii velociraptori din „Jurassic Park”, însă era un pitic pe lângă ei, arată Ciobanu. La polul opus se afla Magyarosaurus dacus, un ierbivor care era cel mai mare dinozaur de pe insulă. Totuși, nici măcar el nu era foarte mare, având dimensiunile unei vaci. Imagini cu dinozaurii pitici găsești aici.
Dar stăpânii absoluți ai insulei nu erau dinozaurii, ci pterozaurii, mai precis Hatzegopteryx thambema („monstrul înaripat din Hațeg”), o reptilă zburătoare ce avea un craniu de trei metri, iar anvergura aripilor de peste 12 metri. Deoarece ele puteau să ajungă oricând pe continent, nu au fost nevoite să se adapteze la un spațiu restrâns.
Dealul vulcanilor este acoperit pe versantul de nord de o pădure de fag și carpen
„Drumul vulcanilor” te va purta apoi pe la umbra unei unei păduri de fag și carpen, pe o potecă domoală ce urcă până la pajiștea din vârful dealului. Traseul se încheie cu o priveliște minunată asupra satelor Densuș și Ștei, întinse de-o parte și de alta a șoselei.
Dacă vremea este frumoasă, de pe deal vei cuprinde cu privirea o bună parte din Țara Hațegului. De aici, tot ținutul ți se va părea o succesiune de câmpuri verzi ca niște fâșii lungi, înconjurate de munți. Cu puțin noroc, s-ar putea să vezi șoimi, corbi sau acvile în timp ce se rotesc pe deasupra dealurilor.
Un alt traseu care te va întoarce în timp pornește din apropierea satului Sânpetru. Imediat ce ai ieșit din sat mergând spre Sibișel, vei observa în stânga drumului un panou informativ. De acolo vei traversa un râu pe o punte din lemn și vei merge peste câmpuri. Drumul nu este prea bine marcat, așa că cel mai bine este să le ceri indicații localnicilor ieșiți la muncă.
După vreo 15 minute în fața ta se va deschide „Râpa dinozaurilor”, un soi de despicătură de culoare brun-roșcată apărută în burta unui deal înverzit. Bogat în fosile de dinozauri, situl a fost excavat ani de-a rândul, începând din 1992.
Traseul spre „Râpa dinozaurilor”
La sfârșitul Cretacicului (perioadă cuprinsă între 145 și 65 de milioane de ani î.Hr.), viața dinozaurilor de pe teritoriul actualei Țări a Hațegului nu a fost deloc una liniștită. Zona era zguduită de erupții vulcanice puternice. Urmele lor s-au păstrat cel mai bine în comunele Densuș și Răchitova.
Prinse în maluri de pământ, aici se află bombe vulcanice, adică fragmente de lavă sau roci rupte din coșul vulcanic în timpul exploziei, uneori cu diametrul de până la un metru, care au fost aruncate în aer. În contact cu aerul rece, lava s-a răcit rapid, iar bucata de materie fierbinte s-a fracturat concentric, arată Cristian Ciobanu. Din acest motiv bombele seamănă cumva cu niște cepe care se desfac în foițe.
Ce este Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” este o arie protejată ce face parte din Rețeaua Europeană a Geoparcurilor și din Rețeaua Mondială a Geoparcurilor, aceasta din urmă aflată sub egida UNESCO.
Cu o suprafață foarte mare, de 102.000 de hectare, Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” cuprinde întreaga zonă cultural-istorică tradițional numită Țara Hațegului.
Dincolo de siturile arheologice incluse în Geoparc, de monumentele istorice și de tradițiile păstrate la sat, ceea ce individualizează această arie protejată sunt siturile cu resturi de dinozauri care au trăit aici la sfârșitul Cretacicului.
Deși în ultima vreme Geoparcul trăiește un fel de „revitalizare” (a primit un buget din partea Universității din București – instituție care îl administrează – și s-au demarat câteva proiecte), Cristian Ciobanu spune că unele dintre obiectivele declarate la înființarea ariei protejate în anul 2004 nu au fost atinse. De pildă, Geoparcul nu aduce un plus de valoare economică pentru locuitorii din Țara Hațegului și nu contribuie la dezvoltarea locală, arată el. De asemenea, Geoparcul nu este foarte cunoscut, deși potențialul turistic este uriaș: „Nu toată lumea știe de Geoparc sau unde e el”, completează administratorul.
El este însă optimist și amintește de parcul cu reproduceri de dinozauri care va fi amenajat în comuna General Berthelot și de centrul internațional de cercetare paleontologică ce urmează să fie înființat la Săcel.
Dacă vrei să faci un traseu pe „Drumul vulcanilor” sau până la „Râpa dinozaurilor” și ai nevoie de ajutor, îl poți contacta pe Cristian Ciobanu (telefon 0743 072 930 sau e-mail ciobanu.cristian@yahoo.com).
Dacă v-a plăcut acest articol și doriți să fiți la curent cu lucrurile bune care se întâmplă în România și să citiți și alte texte despre destinații turistice frumoase din țară, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de știri pozitive de pe pagina noastră de Facebook.
